Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win Library zlib padthaibaannaa.fi omin kasin mielenkiintoinen

VIDEO Conferinţa 5G Industrial 2020: Nicolae OACĂ, analist telecom: Soluţii pentru depăşirea impasului 5G în România

DIGITAL TRANSFORMATION COUNCILREVISTA COMUNICAŢII Mobile şi TelecomTV.RO au organizat pe 25 septembrie 2020 conferinţa online 5G INDUSTRIAL 2020: România – Şansele unei economii accelerate de IoT, WiFi, Cloud, 5G.

Nicolae OACĂ, analist telecom:

„Dacă tehnologiile 2G, 3G, 4G aveau ca obiectiv omul și nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G (viteze mari, latență scăzută) are în obiectiv, în plus, conectarea obiectelor create de om cu aplicații în toate industriile, în întreaga societate, de unde și rolul de motor al transformării digitale al economiilor naționale.


Din cauza arhitecturii mai puțin centralizate, a puterii de calcul, a nevoii de a dispune de mai multe antene și a dependenței sporite de programele informatice, rețelele 5G oferă mai multe puncte de acces potențiale pentru atacator. 

Dat fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G, securitatea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului.
Pentru fiecare operator din România, implementarea 5G necesită 70-90.000 de antene, conform documentelor ANCOM.


În SUA a avut loc prima lansare comercială 5G, în 2019, apoi a urmat Japonia, China, Coreea de Sud. Primele aplicații au fost conexiunile de mare viteză, un substitut la fibra optică. În Europa, lansările comerciale au avut loc în Austria, în martie 2019, apoi Finlanda și Italia în iunie 2019, Germania în iulie 2019. În România, Vodafone a lansat servicii 5G în 26 iunie 2019, a urmat RCS&RDS în 28 iunie 2019, iar Orange în 5 noiembrie 2019.


La nivelul Europei, 14 țări aveau în iunie 2020 servicii 5G comerciale. Europa este în urma SUA și Asia (Japonia, Coreea, China) în privința 5G, fapt recunoscut în 18 septembrie 2020 de Comisia Europeană, care a cerut o accelerare a dezvoltării rețelelor 5G. Până în martie 2021, va fi întocmit un ghid de bune practici pentru accelerarea introducerii 5G.


Anul 2020 a adus câteva impedimente în dezvoltarea 5G: Covid 19, amânarea unor licitații și interzicerea fabricanților chinezi. În loc să se discute despre instalarea de noi rețele, s-a discutat dacă să fim sau nu cu fabricanții chinezi. Anglia a interzis Huawei în 26 mai 2020, în urma presiunilor SUA. În Franța și Germania, două mari puteri ale Europei, încă se discută, fără a se lua o decizie.

În România, licitația 5G a fost amânată succesiv, din 2017 în 2018, apoi în 2019 și ulterior în acest an. Probabil că procedura va avea loc în 2021. În anul 2019, trei obstacole s-au manifestat în calea licitației 5G, și anume OUG114/2018, unde Guvernul și-a arătat lăcomia, așteptând să încaseze 2 miliarde de euro din vânzarea licențelor 5G, memorandumul România – SUA, care a provocat amânarea licitației, și desființarea Ministerului Ccomunicațiilor, prin comasare cu Ministerul Transporturilor.

A venit anul 2020 și alte obstacole s-au manifestat, și anume proiectul de lege 5G, care a amânat licitația pentru 2021, precum și faptul că România încă nu este pregătită pentru implementarea 5G, România este în stadiul anului trecut, nu s-au făcut progrese.

Dacă Huawei va fi înlăturată, Ericsson și Nokia vor avea de câștigat pe piața locală, cota de piață a celor două companii urmând să crească, practic în România se va manifesta un duopol în acest domeniu.

Care sunt efectele economice asupra României din cauza întârzierii 5G?

În primul rând, creșterea costurilor cu investițiile în rețelele 5G cu un miliard de euro, întârzierea accesului la noile servicii a unei părți a populației României și încetinirea inovației tehnice și a creșterii economice, precum și distanțarea României în coada clasamentului DESI.

Proiectul de lege 5G este o intervenție brutală pe piața liberă a comunicațiilor mobile, afectând competiția, mărind costurile (circa 1 miliard de euro) și provocând întârzieri în dezvoltare tehnologică și economică, deschide o poartă spre impredictibil, creând un precedent periculos și afectând profund planurile de afaceri, atractivitatea și competitivitatea telecomunicațiilor. Acest proiect de act normativ nu este însoțit de un studiu de impact, nu specifică cum se vor recupera prejudiciile, întârzierile și este în contradicție cu reglementările Uniunii Europene pentru piață comună și liberă, cu armonizarea legislației comunitare. De asemenea, nu este o abordare specifică UE, care nu autorizează furnizorii. 

În plus, nu rezolvă problema securității cibernetice și nu face referire la măsurile CE – toolbox.

Proiectul de lege 5G trebuie retras deoarece afectează România profund și pe termen lung. România, ca țară membră UE, trebuie să aibă o abordare europeană. Ar trebui introdus un cadru instituțional pentru monitorizarea securității rețelelor 5G, o agenție națională. Spre exemplu, în România ar putea fi CERT.ro.

Agenția națională ar trebui să fie cea care să decidă asupra problemelor de securitate cibernetică, luând măsuri în funcție de gravitatea incidentelor. Pe de altă parte, operatorii au și ei responsabilitatea securității propriilor rețele. Securitatea noilor rețele 5G este o problemă tehnică, care trebuie rezolvată de tehnicieni, nu de politicieni, România trebuind să se alinieze practicilor din Uniunea Europeană.

Ce ar trebui făcut pentru a avea licitație 5G în 2021? În primul rând, reînființarea ministerul telecomunicațiilor, retragerea proiectului de lege 5G și rezolvarea problemei securității rețelelor 5G și deci și a memorandumului România – SUA. 

De asemenea, înființarea ghișeului on-line unic pentru autorizare infrastructură funcțional. Germania a făcut acest ghiseu din 2016. Totodată, strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G ar trebuie rescrise pentru a avea în vedere reducerea decalajului digital al țării.

În plus, pentru un succes al acestui demers, Guvernul ar trebui să stimuleze adoptarea serviciilor 5G prin utilizarea noiilor tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii, etc.) din cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente. Nu în ultimul rând, stimularea proiectelor pilot bazate pe tehnologia 5G, susținute financiar de către guvern, așa cum se obișnuiește prin alte țări.

Dacă aceste probleme se vor rezolva rapid (ianuarie sau februarie 2021) am putea avea licitație 5G în prima parte a anului 2021 și premize pentru o implementare de succes a noii tehnologii.

În concluzie, tehnologia 5G este o șansă pentru digitalizarea României, pentru un salt digital. Pe de altă parte, securitațea cibernetică a rețelelor 5G va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizor. 

Pentru succes, avem nevoie de ghișeul unic online de autorizare, competiție în furnizarea de echipament, prețuri pornire decente, proiecte pilot, plus angajamentul executivului utilizare.”