Bogdan CHIRIȚOIU – PREȘEDINTE CONSILIUL CONCURENȚEI @ Conferința LIBERALIZAREA & PORTABILITATEA – SUCCESUL DIN TELECOM vs. IMPASUL DIN ENERGIE ȘI GAZE, organizată de Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 4 februarie 2022.
Ce se întâmplă în prezent în energie nu este atât de mult vina autorităților și, da, e clar că lucrurile se puteau face mai bine și putem învăța din acțiunile ANCOM.
Piața comunicațiilor, spre deosebire de piața energie, este una națională, în care poți să faci lucrurile altfel decât în restul Europei.
Fiind o piață națională, trebuie să ținem cont inclusiv de faptul că noi suntem mai săraci decât alții din Europa, iar furnizorii pot să țină cont de faptul că au clienți cu venituri mai mici decât în alte state.
Sunt anumiți factori care îți permit să ai o piață diferită de ceea ce se întâmplă în vestul Europei. La energie, lucrurile nu stau la fel. La energie avem o piață globală sau europeană, nu este o piață în care România poate să aibă autonomie, în care să aibă alte prețuri decât restul Europei.
În urmă cu câțiva ani, piața de energie a României era una națională, nu aveam atâtea conducte de gaze sau de cabluri electrice.
În prezent, suntem foarte interconectați cu restul Europei și nu văd cum am putea să avem alte prețuri în România decât sunt în Europa.
Gazele și electricitatea nu sunt cum este petrolul, dar încep să fie, cel puțin din perspectiva că nu mai ai piața ta națională. Uitați-vă la petrol, care, înainte de pandemie, era la 60 dolari/barilul, apoi a scăzut la 20 dolari/barilul, iar acum, pe fondul revenirii economice, a urcat la peste 90 dolari/barilul.
Petrolul are fluctuații gigantice, prețul petrolului a crescut de câteva ori într-un interval scurt de timp.
România este o piață mică, noi acceptăm aceste prețuri, nu putem noi să influențăm prețul barilului, îl cumpărăm la cotațiile afișate.
Asta se întâmplă în momentul de față și pe electricitate și pe gaze.
Suntem o bucățică din economia europeană și cum merge ea așa merg prețurile și la noi.
În mod normal, nu avem fluctuații atât de mari la electricitate și la gaze naturale, dar avem un context special, legat de faptul că, pentru prima dată în istorie, Rusia folosește strategic faptul că e furnizorul principal de gaze al Europei.
Această situație există de mulți ani, cel puțin din anii ’80.
Conductele de gaze între Rusia și Germania s-au construit în războiul rece, adică într-o perioadă când țările astea erau într-un anumit risc de a ajunge într-un război, și cu toate astea s-au construit conducte și au funcționat bine.
Mesajul Rusiei a fost, de fiecare dată, că sunt un partener de încredere și că, indiferent de tensiunile politice, business-ul este business și nu va fi afectat.
Din păcate, de data aceasta Putin a hotărât să nu mai respecte această tradiție.
Rusia își onorează contractele bilaterale pe termen lung, la prețurile stabilite în respectivele contracte, dar nu mai livrează pe piețele spot.
Fără livrările pe piețele spot, prețurile la gaze pe piața europeană au urcat foarte mult.
Prețul în piață este dat de resursa cea mai scumpă, care, tradițional, este cărbunele. În prezent, în mod excepțional, costul energiei obținută din gaze este mai scump decât costul energiei obținută din cărbune.
Creșterea prețului la gaze, pentru că Rusia nu mai livrează pe piețele spot, a condus și la creșterea prețului electricității.
Situația asta excepțională pe partea de gaze va înceta, probabil, în câteva luni, prețul la gaze va veni mai aproape de nivelul anterior începerii pandemiei. Astfel, probabil și la electricitate se va observa o scădere a prețului.
Trebuie să reținem că suntem dependenți de restul Europei, ceea ce este și un lucru bun, pentru că atunci când la noi ar fi electricitatea prea scumpă o putem aduce din vestul Europei. Pe de altă parte, România nu se poate decupla de restul statelor europene, nu putem redeveni o insulă energetică, să trăim doar din resursele noastre. Nu putem, pentru că nu putem din punct de vedere politic.
Nu vom scăpa rapid de dependența față de Rusia, dar cred că această criză ne deschide ochii că nu este sănătos să depinzi atât de mult de Rusia, o țară complicată. Rusia nu este Elveția, Rusia este o țară complicată, cu interese diverse, care a hotărât acum să utilizeze pârghiile energetice pentru diferite obiective politice. Cred că Rusia, prin comportamentul ei, va forța UE să nu mai depindă atât de mult de ea și va acționa în direcția diversificării sursele energetice, dar acest lucru nu-l putem face de azi pe mâine.
Un mit în care trăim este problema noastră că nu ne satisfacem necesităţile energetice, că acum câţiva ani exportam energie electrică şi acum importăm. La gaze, importam 10%, acum am ajuns să importăm 20%. Bun, e foarte bine că produci şi exporţi, întrucât câştigi bani, dar preţurile nu au treabă cu asta. Indiferent dacă eşti importator sau exportator, preţurile la electricitate şi gaze vor fi tot cele din Europa. Când sunt mici în Europa, vor fi mici şi la noi, când sunt mari în Europa, vor fi mari şi la noi.
Asta înseamnă să faci parte dintr-o piață internă.
Subiectul producției naționale de gaze și electricitate este unul important și ar fi bine să producem mai mult din amândouă și să exportăm pentru că în felul ăsta vom câștiga bani.
În concluzie, energia nu-i precum comunicațiile, pentru că din punct de vedere economic au natură diferită. Creșterea actuală de prețuri nu are treabă cu liberalizarea pieței de energie electrică. Memoria umană uită părțile bune și se duce spre lucrurile proaste. Nimeni nu-și mai aduce aminte că, după liberalizarea prețului la gaze, facturile au scăzut. Dar de ce au scăzut? Pentru că era perioada de pandemie, economia mondială s-a contractat, iar prețul gazelor a scăzut. În iarna dintre anii 2020 – 2021, factura personală la gaze a scăzut cu 30%. Acum, și eu aștept cu îngrijorare facturile care urmează să vină.
Liberalizarea ajută piața să meargă mai bine, dar când prețurile scad în Europa, scad și în România, iar când cresc, cresc și la noi.
La electricitate, prețurile actuale erau anormal de mici, pentru că statul obliga companiile de stat să vândă energie sub prețul pieței. Când a avut loc liberalizarea, când s-a trecut la un preț de piață, prețurile au crescut, spre deosebire de prețurile la gaze, care au scăzut din cauza pandemiei.
N-am niciun semn că prețurile la electricitate au crescut nejustificat de mult, ele s-au dus în prețul de piață, care a însemnat că firmele de stat n-au mai vândut în pierdere. Aici este și o doză de ipocrizie, ne tot lamentăm că nu avem producție națională suficientă, dar pe de altă parte, dacă aceste firme vând sub prețul pieței, de unde să aibă Hidroelectrica, în special, și Nuclearelectrica, fonduri pentru investiții, pentru dezvoltarea de noi capacități de producție.
Vrem ca firmele de stat să nu aibă profit, de ce le-ar trebui profit dacă sunt de stat, dar vrem în același timp să aibă fonduri pentru investiții în condițiile în care vând sub prețul pieței.
Cred că exemplele de bună practică din piața telecomunicațiilor, cum ar fi portabilitatea, pot fi aplicate cu succes, cu aceleași rezultate și în piața energiei și a gazelor.
Fluctuațiile ample la prețurile energiei sunt deranjante pentru populație, care nu s-a mai confruntat cu astfel de situații, și cred că în viitor vor fi luate măsuri pentru ca astfel de mișcări ample ale prețurilor să nu mai aibă loc. În prezent, această fluctuație există și trebuie să apărăm populația, mai ales pe cei vulnerabili.
Problema prețurilor la energie se manifestă mai mult în statele din estul și sudul Europei. În statele mai bogate, cum ar fi Germania, nu prea sunt discuții despre prețul la energie. În coșul lor de consum, chiar dacă prețul a crescut, energia nu este atât de importantă.
România nu are prețuri mai mari decât în restul Europei, prețul la electricitate este cam același în toată Europa. Problema este că în România, față de alte state, prețul energiei este dictat de bursă. În alte state, prețurile sunt cele din contracte, care sunt încheiate pe termen lung. Într-adevăr, aici avem o problemă. În România, prețul la energie se stabilește pe bursă, dar prin contracte spot, nu contracte pe termen mai lung.
Noi avem foarte mult spot, cea mai mare parte din cantitatea de energie electrică este tranzacționată pe contracte spot, care sunt volatile. Aici a fost eroarea și aici trebuie să corectăm. Piața spot e bună, dar am ajuns să depindem foarte mult de ea, ceea ce nu este normal. Jumătate din cantitatea de energie electrică din România este tranzacționată pe piața spot.
Mă aștept ca din aprilie să scadă prețul la gaze și la electricitate.
Din păcate, operatorii de energie au mentalitate de monopoliști și, făcând o paralelă cu piața telecom, sunt un fel de Romtelecom înainte de privatizarea din 1998. Uitați-vă acum la operatorii telecom. Sunt flexibili, atenți la cerințele pieței, imediat reacționează. Operatorii din zona energiei sunt greoi, nu au crescut numărul de angajați din call center, sunt în permanență copleșiți și surprinși, nu fac față la cererile de extindere a rețelei, similar cu Romtelecomul din anii ’90.
E clar că acești operatori au o problemă de cultură, de adaptare la ideea de piață și de flexibilitate.
Facturile greșite vor fi corectate, am primit asigurări de la furnizori.
Pentru mine este clar că prețurile mari la energie și gaze din ultima perioadă nu sunt din cauza unei conspirații a furnizorilor împotriva consumatorilor. Prețurile mari sunt efectul deciziei Rusiei de a nu furniza gaze la nivelul cererii, și în acest context a crescut și prețul la energie. Nu este niciun mister, nici o conspirație.
