Tiberiu GÎNDU, DIRECTOR EXECUTIV – ANISP @ DIGITAL TRANSFORMATION GALA by COMUNICAȚII Mobile 2021, ediția a 18-a anuală, organizată de către DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 10 decembrie 2021.
Una din problemele cu care ne confruntăm la nivelul industriei este interconectarea IP, care se manifestă şi prin dificultăți în privința continuității conexiunilor. Problema pleacă de la lipsa reglementării interconectării în domeniul IP, așa cum s-a întâmplat în urmă cu 15-20 ani pe partea de voce la nivelul Uniunii Europene. Batem de mai mulți ani apa în piuă pe acest subiect. Probabil că problema își va găsi rezolvarea în perioada următoare. Practic, în lipsa reglementării pe zona IP, semnalul se plimbă prin 20 de routere pe o distanță de 1.000 km, în loc de două routere și o distanță de 20 km. Astfel, au loc întârzieri de semnal și pierderi de pachete de date și, implicit, informații.
LIVE
Interconectarea IP este necesară pentru a rezolva situațiile în care anumiţi operatori mai rigizi nu reușesc să se interconecteze direct și atunci traficul o ia pe căi mult prea ocolite.
La nivel european este nevoie să se revizuiască piețele. Ultima definire a piețelor care necesită supraveghere și reglementare a avut loc în urmă cu 15-20 ani, dar de atunci lucrurile s-au schimbat foarte mult. La momentul respectiv, vocea era foarte importantă şi traficul de minute ș.a.m.d.
Între timp, totul s-a mutat pe internet și au scăpat reglementării aceste mecanisme de bază, care ne afectează dacă nu sunt reglementate.
Ne afectează atât tehnic, în cazul în care există interconectări, dar ne afectează și din punct de vedere al concurenței, pentru că unii operatori pur și simplu nu mai sunt interconectați sau refuză interconectarea și, în această situație, operatorul mai mare profită de o poziție dominantă pentru a crea artificial bariere de intrare pentru ceilalți operatori. Avem nevoie de această interconectare din mai multe puncte de vedere.
Ne-am adresat ANCOM și am prezentat toate argumentele noastre în direcția necesității reglementării interconectării IP. Instituția ne-a răspuns că domeniul nu este reglementat. Ok, atunci ANCOM trebuie să ridice problema la nivel european, la nivelul BEREC.
Vrem să se reglementeze și accesul la bucla locală a operatorului dominant, care în urmă cu 2 ani de zile avea o cotă de 52%. Acum a ajuns la 61,2%, deci decalajul a crescut și, în acest context, ar trebui intervenit și reglementat accesul la rețeaua acestuia.
În urmă cu 15 ani, ANCOM a reglementat accesul local la bucla locală de cupru a fostului Romtelecom, între timp paradigma s-a schimbat și avem o problemă pe bucla locală de fibră optică a operatorului dominant.
Codul comunicațiilor s-a aflat în dezbatere publică și, în octombrie, a ajuns în Parlament, a trecut de Camera Deputaților, acum este la Senat, dar am avut surpriza neplăcută să vedem că apar niște prevederi de tipul Legii Big Brother. Operatorii sunt obligați să rețină date, să colaboreze cu serviciile de informații. Eu înțeleg necesitatea securității, dar lucrurile trebuie chibzuite atent, în actuala formă a Codului comunicațiilor nu sunt definiții congruente cu definițiile din alte legi.
Vrem să atragem atenția Parlamentului că trebuie aduse modificări la textul actual al Codului comunicațiilor. Anterior, alte două inițiative similare au fost declarate neconstituționale și nu se aplică nici în prezent. Codul comunicațiilor trebuie să treacă fără acele prevederi, iar partea de securitate o rezolvăm ulterior.
Proiectul de lege privind accesul universal la servicii de internet fix este o inițiativă apărută în luna octombrie, este publicată pe site-ul Camerei Deputaților, pare un proiect făcut în grabă, nu are definiții foarte bune, dar pare să aibă un impact pozitiv pe termen lung. Sprijinim inițiativa, dar atenție la definițiile și prevederile incluse în document. Solicit și operatorilor să se implice în procesul de consultare.
Semnalele din piață arată că 2021 a fost un an în care s-a mers înainte pe direcția digitalizării, din ce în ce mai multe firme și organizații adoptă soluții care presupun digitalizare, forțate, probabil, de contextul pandemic. Pe de altă parte, 2021 a fost un an irosit, pentru că nu a mers la potențial, adică se putea face mai mult.
