Valentina BURDESCU – DIRECTOR GENERAL – ONRC @ DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2021, organizat de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICAŢII MOBILE şi TELECOMTV.RO pe 25 iunie 2021
Pentru noi, transformarea digitală înseamnă asigurarea capacității administrative de a ne desfășura activitatea pe fondul unei creșteri semnificative de operațiuni. De asemenea, vrem ca foarte multe operațiuni să se desfășoare automat în afara programului de lucru, prin intermediul sistemului informatic, iar în timpul programului de lucru personalul ONRC să asigure doar activitățile de verificare și cele direct de lucru cu publicul.
Credem că pentru activitatea ONRC, înainte de declanșarea procesului de transformare digitală, trebuie declanșat un proces de simplificare legislativă. O lege cât mai simplă ne va conduce cu siguranță la un proces IT, la un proces tehnologic cât mai simplu, cât mai ușor, cu costuri reduse, și ușor de reținut.
Pandemia a influențat și accelerat destul de bine partea de simplificare legislativă. În 2020, au fost adoptate o serie de modificări legislative de natură să elimine anumite documente, anumite formalități, unele chiar cu caracter temporar, dar care se vor materializa în proiecte de legi cu caracter permanent, care deja au fost elaborate și supuse dezbaterii publice și vor intra pe circuitul legislativ.
Toate măsurile legislative adoptate în anul pandemic 2020 sunt de natură să conducă la simplificarea procesului de înregistrare astfel încât o persoană să poată să-și întocmească o cerere de înregistrare cu toate documentele fără să fie nevoită să se prezinte în fața altor instituții pentru anumite documente.
ONRC a funcționat exclusiv online în perioada pandemiei și în prezent activitatea instituției se desfășoară în principal prin mijloace electronice.
În 2020, circa 40% din activitatea ONRC a fost prin mijloace electronice, față de până în 10% în 2019.
Sunt oficii ale Registrului Comerțului unde activitatea se desfășoară online în procent mult mai mare, chiar peste 50%.
În primele luni ale pandemiei și imediat după încheierea stării de urgență, la nivelul instituției noastre s-a dus o intensă activitate de asistență juridică și îndrumare metodologică, pe toate căile de comunicație – mail, online, telefon.
Am reușit să facem față acestei activități, personalul nostru a asigurat această asistență și din acest motiv am ajuns la aproape 40% servicii în regim online.
Am luat în acest sens și măsuri administrative pentru a crește gradul de utilizare a serviciilor electronice.
Pe lângă simplificările legislative, care au fost de bun augur și au încurajat cetățenii să utilizeze serviciile electronice, și măsurile de natură administrativă și-au adus contribuția. Spre exemplu, am redus programul de lucru cu publicul la ghișeu la patru ore. Practic, am vrut să ne adresăm doar celor care intră pentru prima dată în contact cu instituția noastră, și mai puțin celor cu care am interacționat anterior, ei fiind familiarizați cu activitatea noastră, cu serviciile noastre.
Vrem să ne interconectăm și cu alte instituții, cum ar fi Evidența populației și Poliția Română, pentru cazierul judiciar.
Am reușit să finalizăm două proiecte importante pe fonduri europene. Primul proiect se referă la asigurarea infrastructurii pe partea de furnizare de informații pentru toți cetățenii și toate instituțiile și prin această infrastructură putem să asigurăm servicii moderne de interconectare și preluare a informațiilor, deja am început să transferăm pe noua infrastructură Big Data o serie de servicii de furnizare a informației, de solicitări de informații pe diverse criterii și care sunt destul de complexe astfel încât asigurăm toată paleta de solicitări și, ușor-ușor, să începem să preluăm partea de cazier judiciar, să eliminăm o serie de documente pe care le putem verifica prin intermediul altor baze de date publice.
Dorim din ce în ce mai mult să simplificăm interacțiunea persoanelor cu Registrul Comerțului, prin eliminarea unor documente care în prezent nu mai sunt necesare. Primim propuneri de simplificare și o bună parte din ele le-am pus în aplicare. Vom da curs în continuare viitoarelor propuneri venite din partea mediului de afaceri.
Vrem ca prin intermediul ghișeelor fizice să învățăm cetățenii, care vin pentru prima dată în contact cu noi, cum să completeze o cerere online, așa cum procedează Registrul Comerțului din Spania, o idee care mi-a plăcut și o apreciez. Ulterior, cetățeanul respectiv va depune online cererea.
În prezent, avem în derulare un mare proiect care va răspunde la dorința noastră de simplificare și automatizare a activității ONRC. De asemenea, avem creionate o serie de proiecte pentru viitorul ONRC.
În privința tehnologiei chatbot, am analizat-o și în mod clar va fi luată în considerare în viitorul proiect al ONRC pe fonduri europene. Am văzut un demo, l-am pliat pe un proces din cadrul ONRC și am fost foarte încântată de rezultate. Pentru mine este clar că viitorul aparține acestei tehnologii.
Resursa umană este foarte importantă în cazul implementării unor proiecte de anvergură, iar această resursă umană se pregătește foarte greu. Registrul Comerțului încearcă să mențină acest corp de specialiști existent în cadrul instituției. Este foarte clar că nu poți să implementezi un proiect doar prin externalizare. Trebuie să ai o echipă care să înțeleagă ce vrea contractorul să furnizeze, să implementeze. Instituția trebuie să înțeleagă foarte bine ce vrea și unde vrea să ajungă, astfel încât să înțeleagă soluțiile propuse, aplicarea lor, dezvoltarea lor. Este foarte importantă și testarea soluțiilor pe care contractorul vrea să le furnizeze, pentru a vedea dacă sunt obținute rezultatele scontate.
Salariații din cadrul ONRC care participă la proiectele instituției finanțate prin programe UE primesc bani în plus, iar acești bani îi motivează.
Am participat și la întocmirea PNRR, vom continua să propunem proiecte cu finanțare europeană, mai ales pe partea de interconectare cu alte registre. ONRC a reușit să închidă două mari proiecte cu finanțare europeană.
