Alexandru NAZARE, Ministrul Finanţelor @ Conferinţa BUCUREŞTI, Hub-ul Cyber al UE, organizată de către Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 29 ianuarie 2021
Desemnarea României ca gazdă a viitorului centru de securitate cibernetică a fost o competiție foarte grea și rezultatul unei munci de echipă de mai mult de un an de zile și la final această victorie reflectă un efort conjugat. Nu fost o chestiune spontană sau întâmplătoare, a fost rezultatul acestei munci și până la urmă rezultatul unei schimbări de atitudine față de genul acesta de competiții.
Această schimbare de atitudine a reflectat în final faptul că am reușit să surclasăm state mari membre UE, cu resurse infinit mai mari, cu capacitate de influențare superioară la nivel european și la nivel de Consiliu.
De acest proiect se vorbește din 2015, iar din 2017 au început discuțiile la nivel de consiliu și de grup cyber. În perioada 2018 – 2019 dosarul a fost discutat la nivel incipient, dar nu s-au făcut progrese notabile până în decembrie 2019.
Acest subiect, al viitorului centru cybersecurity, l-am identificat la finele anului 2019 pe agenda a două evenimente. Am început să gândim o strategie, pe care am concretizat-o în ianuarie 2020, prin crearea unui grup interinstituțional. În februarie 2020, am prezentat în Guvern un memorandum, prin care am setat modul de lucru pe acest dosar.
Ce am făcut diferit față de alte competiții similare? Primul lucru pe care l-am făcut a fost să analizăm dosarele anterioare, pentru că România a mai candidat și pentru alte agenții. Am căutat să identificăm greșelile și să le reparăm sau cum ar fi trebuit să le îmbunătățim, pentru că România nu a avut dosare proaste, ci nu am avut suficiente explicații la unele puncte.
În urma acestei analize, am prezentat un dosar mai bun, mai bine explicat.
Un alt lucru pe care l-am făcut a fost că am început mai devreme această competiție. N-am mai așteptat să înceapă competiția și apoi, în următoarele trei luni, să întocmim dosarul. Noi am început dosarul cu un an de zile înainte de startul competiției.
Această perioadă ne-a dat timpul necesar să putem intra în dialog cu alte state membre UE, fără să existe presiunea unei competiții. Se discută cu totul altfel înainte de anunțul competiției. Am discutat mai întâi despre oportunitatea înființării acestui centru.
România a susținut acest centru din primul moment și am speculat punctele tari pe care le-am avut, în primul rând capacitățile noastre în acest domeniu, despre care putem spune fără niciun dubiu că sunt printre cele mai bune din zona UE.
Noi, din primul moment, am intrat în această competiție cu conștiința că vom câștiga și asta a condus la o schimbare de atitudine.
Am informat pe toată lumea din UE că România este prima țară care a anunțat că vrea ca viitorul centru să fie operațional la București, că România este principalul contributor la acest dosar și că România nu-și poate permite să piardă această oportunitate.
Acest mesaj l-am transmis timp de un an de zile foarte discret public și nu a fost nimic întâmplător. Am fost discreți și această strategie a urmărit să nu transmitem informații celorlalte state competitoare despre intențiile noastre. Am evitat orice întâlnire publică.
Ne-am studiat foarte bine adversarii, am analizat celelalte dosare. Din decembrie 2019 au apărut informațiile privind participarea altor state, interesul era în creștere.
În perioada ianuarie – iunie 2020 progresul pe acest dosar a fost semnificativ, în cele 6 luni arhitectura viitorului centru a fost gândită și discutată în grupul de lucru. Am analizat dosarul Poloniei, intențiile Germaniei, ne-am uitat la acțiunile Belgiei sau mișcările Spaniei, la posibilitatea Croației de a intra în joc, sau ale Portugaliei.
Analizând dosarele anterioare și intențiile viitorilor competitori, am ajuns la concluzia că România trebuie să ofere un pachet de servicii cât mai generos. În acest context, am încercat să aducem în acel grup interinstituțional cât mai multe persoane din cât mai multe ministere și instituții, pentru a discuta despre ce servicii poate oferi România în zona medicală, educațională, ce poate face în plus România față de competițiile precedente.
Un alt punct important a fost clădirea viitorului centru, pentru care am avut numeroase discuții cu SGG. În septembrie 2020, am promovat un memorandum și un proiect de ordonanță, în care am realizat cadrul legislativ care să ne permită rezervarea și închirierea unei clădiri.
Pentru competiție, important a fost să prezentăm rezervarea unei clădiri. Am demarat o procedură de achiziție și am rezervat trei clădiri din cele 18 propuse. Cele trei clădiri le-am prezentat în dosar la nivel detaliat, cu toate facilitățile existente, fiind disponibile imediat, ceea ce a contat în competiție.
Am prezentat detaliat și pachetul de servicii pe care România urma să-l ofere viitorilor lucrători ai centrului.
Am lucrat cu o agenție care s-a ocupat de designul materialelor prezentate. O lună de zile s-a muncit pentru prezentarea corespunzătoare a materialelor din dosar.
Oferta noastră a fost similară cu celelalte oferte prezente în competiție, nu am fost cu nimic mai prejos decât Germania sau Spania.
Dosarul a fost depus în noeimbrie 2020, alături de ceilalți competitori. În paralel, am menținut contactele cu fiecare stat membru UE în parte pentru a avea o imagine clară asupra susținerilor pe care România le putea obține. Acest exercițiu a fost pus în practică în ambele tururi.
Votul final a avut loc în 9 decembrie 2020.
Victoria a fost un efort de echipă, am avut specialiști în echipă, am avut sprijinul CERT.RO și al Centrului Național Cyberint, am avut de la MAE o echipă dedicată. Practic, am unit aceste energii, le-am canalizat. Am avut și susținere din partea mediului privat.
Am reușit să coalizăm o masă critică de state pentru susținerea din primul tur, apoi am reușit să coalizăm și alte state pentru a depăși Belgia, care în primul tur a avut mai multe puncte decât România.
Această instituție are toate datele unei agenții, în zona de misiune și obiective are toate caracteristicile unei agenții.
Am aprobat în urmă cu o săptămână o hotărâre în Guvern în care am discutat arhitectura viitorului centru, am discutat pentru refacerea grupului interinstituțional. Am câștigat, dar acum trebuie să-l operaționalizăm. Pașii privind operaționalizarea vor fi stabiliți împreună cu reprezentanții Comisiei Europene.
Putem să luăm jumătatea anului ca reper pentru operaționalizarea viitorului centru, dar un deadline clar va fi stabilit împreună cu reprezentanții CE. Trecem printr-o perioadă în care deplasările sunt dificile, reprezentanții Comisiei Europene nu mai sunt atât de disponibili în privința deplasărilor.
Pe lângă coordonarea la nivel european pe care o va realiza viitorul centru de la București, vorbim și de o anvelopă financiară extrem de generoasă, de 2,5 miliarde de euro, iar noi, România, trebuie să ne îmbunătățim performanțele în atragerea de fonduri europene, spre exemplu programul Horizon, unde țara noastră a atras circa 250 milioane de euro din cele 60 miliarde de euro disponibile.
Trebuie regândit modul în care instituțiile din România, inclusiv cele academice, pot accesa fonduri prin programul Horizon, pentru a beneficia cât mai mult din aceste fonduri generoase.
România are toate datele să facă performanță la nivel european.
Viitorul centru va aduce numeroase beneficii Capitalei, se va reloca personal, se vor angaja specialiști în acest domeniu, consultanții vor avea de lucru. Bucureștiul va deveni capitala securității cibernetice.
