Pavel POPESCU, Deputat, Parlamentul României, la Conferinţa “Digital Transformation Agenda of Romania” din 10 februarie 2020: De opt ani îmi plătesc taxele prin internet către statul norvegian (am locuit în Norvegia câţiva ani), fără să interacționez fizic cu funcționarii respectivi. Conform unei cărți scrisă de un străin, românii sunt la nivel individual, impecabili, dar atunci când se grupează sunt un dezastru.
Prim-ministrul Ludovic Orban ne-a spus, atunci când creiona viitorul guvern, la finele anului 2019, că nu va mai exista Ministerul Comunicațiilor, o instituție mamut, dar pe care nimeni nu dădea doi bani. În MCSI sunt parcate proiecte de sute de milioane de euro, poate chiar miliarde de euro, dar fără impact asupra populației. Din păcate, unii se arată competenți și critică orice, în loc să lase instituțiile abilitate să-și prezinte părerile.
Atunci când vorbești de cloud guvernamental, dacă vrei unul serios, trebuie să apelezi la firmele private. Statul român nu are capacitatea să facă un cloud guvernamental bun fără aceste firme. Când aduci în discuție astfel de aspecte, ți se reproșează că ai interese cu firma X sau Y.
Arhitectura instituțională creată în prezent pe zona IT&C şi faptul că Ludovic Orban are în subordine directă această zonă, elimină factorul politic, discuțiile inutile și sterile, așa cum s-a întâmplat până acum, și poți să miști lucrurile mai repede într-o direcție, să pui în practică o viziune.
Cu excepția unui număr redus de persoane, nimeni din zona parlamentară nu este interesat de zona IT&C, îi doare undeva de această zonă.
În exercițiul financiar UE până în 2027, există 6 miliarde de euro pentru zona IT&C. Dacă reușim să accesăm două miliarde de euro și, din această sumă un miliard de euro se duce în proiecte pierdute, în 2-3 ani lucrurile se vor schimba puternic pe zona digitalizării administrației publice.
Încercați să ieșiți din paranoia corupției atunci când se discută pe proiecte mari cu parteneri IT internaționali majori. Încercați să ieșiți din paranoia că specialiștii din zona SRI sau STS au interese oculte atunci când se implică în creionarea viitoarei legislații IT&C.
Există prea multă transparență în privința achizițiilor pentru infrastructură critică. Am rămas șocat când am văzut că documentația este accesibilă tuturor și se știe, la nivel de detaliu, ce software s-a achiziționat, ce specificații are infrastructura cumpărată. În Polonia, lucrurile stau altfel. Achizițiile pe zona de infrastructură critică se fac într-un cadru foarte bine reglementat.
Da, există traume în zona IT&C, cu multe companii româneşti care au dispărut, dar acestea trebuie să fie depășite pentru că, dacă rămânem cantonați la acest nivel, nu vom înainta, nu vom reuși să dezvoltăm proiecte majore și de impact pentru România.
