Eugen SCHWAB-CHESARU, Vicepreședinte România și Europa de Est – Pierre Audoin Consultants (PAC) @ GALA DIGITAL TRANSFORMATION by COMUNICAȚII Mobile 2023, organizată de Digital Transformation Council, pe 8 decembrie 2023 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Mulțumesc mult pentru invitație, felicitări pentru aniversare și mă bucur mult să fiu alături de voi și astăzi, la moment aniversar.
Întâmplător sau nu, PAC Romania va aniversa, în martie 2025, 25 de ani de prezență în România, iar în câțiva ani vom aniversa 50 de ani de la înființarea companiei și de când analizăm piața de software și servicii informatice, cheltuielile de software și servicii informatice și transformarea digitală, așa cum a fost percepută în viziunea fondatorului companiei, Pierre Audoin, care a fost unul dintre promotorii digitalului și tehnologiei încă din vremea guvernului Charles de Gaulle, când a creionat atunci prima strategie de dezvoltare a industriei IT din Europa.
Suntem la finalul anului 2023, nu este cel mai bun moment pentru mine și PAC Romania ca să tragem concluzii pentru acest an pentru că, așa cum bine știți, ultimele 3-6 săptămâni din fiecare an pot să schimbe câteva procente bune dintr-o evoluție, dintr-o dinamică, după ce se trage o linie a anului care stă să se încheie.
VIDEO
Vă pot spune că piața IT din România a evoluat mai bine decât am previzionat noi inițial, în sensul că avansul față de anul trecut, impulsionat și de fenomenul inflaționist, ajutat și de o stabilitate a cursului valutar, a fost de peste 10% față de 2022.
Pentru 2024 avem două direcții de previziuni. Una este cea a sectorului public, despre care s-a vorbit foarte mult și pe multe fațete în această seară.
Vedem o redinamizare a sectorului public în ultimele 18 luni, după o perioadă de circa 10 ani în care ponderea acestuia, ca și elan de investiții și ca seriozitate în planurile de investiții către o transformare digitală și o primă fază de digitalizare, a fost în declin. Acum avem o creștere a ponderii, care se situează la 20%, de la 35% în urmă cu 10 ani.
Vedem sectorul public din nou ca un driver pentru piața software și servicii informatice. Vom vedea și o reașezare a jucătorilor de profil foarte mult influențată de poziția lor în această zonă.
Pe partea comercială, vedem o din ce în ce mai bună aliniere a tendințelor chiar dacă la niște volume mult mai mici, dar o apropiere și o aliniere a tendințelor din sectorul comercial, și aici includ totul, în afară de sectorul public, adică zona bancară, industrială, telco, utilități, energie, asigurări, transport, servicii, retail.
Toate aceste zone le vedem într-o aliniere la niște trenduri cel puțin europene, dacă nu globale, însă cu un aspect foarte important, și anume că suntem, totuși, la periferia unui fir și unda de schimbare și de adopție de inovație pleacă de la un centru și ajunge mai târziu și cu o amploare diferită la periferie.
Ritmul de creștere a pieței IT din România este superior celui atins în Europa de Vest, dar nu vedem o micșorare a spațiului care desparte cele două piețe în următorii 2-3 ani. Este vorba de finanțare, este vorba de educație și este vorba, în final, de un interes când vorbim de companii globale, pentru că piața locală are, totuși, dimensiuni reduse.
Ne uităm la PIB, la un total al investițiilor în general, nu doar IT, ne uităm la orice indicator și ne dăm seama că suntem undeva unde nu putem fi considerați prioritate, cu excepția unor multinaționale pentru care România este o piață cheie.
România merge cu frâna de mână trasă în privința cheltuielilor IT.
Din punctul meu de vedere, evoluția nu poate fi foarte rapidă, nu mă aștept la o revoluție. În 1999, când am început să lucrez la PAC, fondatorul companiei spunea că România are potențialul să reprezinte ca piață cel puțin 10-20% din piața franceză. Din păcate, azi suntem doar la 3,5%. După aproape 25 de ani, suntem mult mai departe față de unde am fi putut să fim, cauza fiind că noi nu am mers în direcția în care am fi putut să mergem la momentele potrivite în care am fi putut să mergem și pentru că am refuzat, din diverse motive politice sau mercantile, anumite oportunități pe care le-am avut ca și țară.
Gândiți-vă la câte fonduri europene a pierdut România, la oportunități pe care le-am pierdut, inclusiv în domeniul digitalizării, inclusiv la proiecte care s-au semnat într-un an și au fost demarate peste 5 ani, când specificațiile nu mai existau pe stoc.
