Andrei NICULAE, Vicepreședinte – Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) @ Conferința Internet .RO încotro în vremuri AI?, organizată de Digital Transformation Council pe 18 septembrie 2024, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
ADR este autoritatea competentă în ceea ce privește inteligența artificială, instituția competentă în România care manageriază această tehnologie și felul în care ea este implementată în spațiul public în România. Avem 3 perspective din care privim inteligența artificială la nivelul statului.
Avem perspectiva în care privim inteligența artificială ca o unealtă pe care să o utilizăm atunci când digitalizăm servicii publice, în primă fază. Apoi privim inteligența artificială, la pachet cu alte tehnologii emergente, drept o cheie pe care societatea românească o poate folosi pentru a avansa, pentru a progresa, pentru a recupera din decalajele pe care le avem față de alte state mai dezvoltate, iar a 3-a perspectivă este cea legată de securitatea cibernetică.
Ne uităm la inteligența artificială nu doar ca un beneficiu, dar și ca un potențial pericol pe care trebuie să-l mitigăm încă de la început. Acestea sunt cele 3 perspective cu care lucrăm la Autoritatea pentru Digitalizarea României. Prima, utilizarea inteligenței artificiale în felul în care digitalizăm serviciile publice, în felul în care acestea funcționează.
ADR a început să exploreze felurile în care poate implementa sau utiliza inteligența artificială în servicii publice încă din 2020. Atunci s-au pus bazele unei cercetări împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, cadrul strategic pentru utilizarea inteligenței artificiale în administrația publică. Această cercetare, care a durat 2 ani, s-a încheiat, și s-a transpus într-o strategie națională, pe care am lansat-o anul acesta. România este unul dintre primele state la nivel european care are asumată o strategie vizavi de implementarea și utilizarea inteligenței artificiale în serviciile publice și cuprinde sau face referire la foarte multe aspecte, de la use case-uri care pot fi folosite, până la metode de a educa funcționarii publici și populația. Suntem unul dintre primele state care a făcut pași concreți în acest sens.
În plus, la Autoritatea pentru Digitalizarea României avem un proiect parte din PNRR, investiția 19 – sprijin pentru IMM-uri în competențe avansate. Avem 36 de milioane de euro pe care le punem la dispoziția IMM-urilor din România. Fiecare IMM poate accesa peste 17.000 euro pentru a-și achiziționa cursuri, knowledge. Aici avem o platformă pe care o gestionăm, o platformă unde aceste cursuri sunt disponibile, IMM-urile se pot înscrie, pot primi acești bani și își pot pregăti angajații, personalul în ceea ce privește inteligența artificială și nu numai. Vorbim de 12 tehnologii ale viitorului, de machine learning, de blockchain, RPA, cloud computing, etc.
Ion Vaciu: Este un punct foarte important, mai ales pentru reprezentanții asociațiilor InterLAN și ANISP, prezenți la conferința Internet RO încotro, pentru că poate fi un debușeu bun pentru companiile care fac parte din aceste asociații.
Da. ADR a început un turneu prin țară pentru promovarea acestui proiect. Vom merge în 8 orașe în România, am fost până acum în 4 mai avem încă 4, pentru a discuta la firul ierbii cu beneficiarii direcți ai acestei investiții pentru a ne asigura că aceștia înțeleg în primul rând prioritatea și că nu se tem să ne abordeze în obținerea acestor fonduri și participarea la acest program.
Pe lângă acest proiect, avem investiția 18 din PNRR, care presupune robotizarea fluxurilor birocratice care stau în spatele serviciilor publice. Concret, investim bani din PNRR în felul în care instituțiile publice își gestionează fluxurile birocratice în interior. Știm foarte bine, ne lovim de această realitate, pentru că și noi, când dăm haina de guvernanți jos, ne lovim de birocrația excesivă și greoaie cu care adesea se confruntă cetățenii români.
Prin acest proiect, prin investiția 18, finanțăm regândirea fluxurilor birocratice din instituții publice, robotizarea acestora, utilizând și inteligență artificială, pentru că, pentru a putea oferi publicului un serviciu public eficient, trebuie întâi în spate, la noi acasă, să fie funcțional, eficient și fără lacune pe de o parte, iar funcționarii trebuie să știe să utilizeze tehnologia în interesul lor. Este prima componentă în care discutăm felurile în care integrăm tehnologia artificială în mediul public.
În ceea ce privește educarea populației, punem la dispoziția mediului privat cele 36 de milioane de euro pentru a achiziționa cursuri și a-și pregăti personalul.
La fel în strategia pe care o menționam anterior sunt prevăzuți foarte clar pașii pentru a pregăti populația referitor la adopția inteligenței artificiale. AI este o tehnologie care ne ajută să ne eficientizăm activitatea.
Din perspectiva securității cibernetice vă pot spune că am avut chiar și în Parlamentul României nenumărate discuții și mese rotunde unde s-a ridicat această prioritate: Cum ne luptăm cu deep fake, cum ne luptăm cu fake news- urile generate folosind inteligența artificială, cum ne luptăm cu pericolele care pot apărea din această sferă? Există deja strategii, nu pot încă să le fac publice pentru că se lucrează la acestea, însă este o preocupare pe care atât Guvernul, cât și Parlamentul României o are în momentul de față.
Am mai realizat și alte lucruri în ultima perioadă extrem de importante, care completează acest ecosistem al trecerii către economia 4.0 din care și Guvernul trebuie să facă parte. Am semnat contractul de implementare al cloud-ului guvernamental, probabil cea mai îndrăzneață și cea mai consistentă investiție în transformare digitală din istoria postdecembristă a României, și ca sumă, dar și din prisma faptului că va reprezenta fundamentul interoperabilității, securității datelor și al eficientizării, în sfârșit, după 35 de ani, a felului în care cetățenii accesează servicii publice.
