Iosif POPA – ŞEF DEPARTAMENT STRATEGIE ŞI DATE STATISTICE – ANCOM @ conferinţa virtuală dedicată ZILEI INTERNAŢIONALE A TELECOMUNICAŢIILOR ŞI A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE, powered by ITU (The International Telecommunication Union), organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICATII MOBILE şi TELECOMTV.RO, pe 17 mai 2021.
Cea mai mare provocare pentru comunicațiile din țara noastră este conectivitatea pentru toți.
ANCOM monitorizează zonele albe, acele zone insuficient deservite sau nedeservite cu rețele de comunicații.
Datele instituției arată că sunt foarte multe zone albe, și acest lucru se știa, dar punându-le pe hartă am observat că acestea se află în vecinătatea unor mari orașe sau chiar zone metropolitane, la câțiva kilometri de zonele cu viteze foarte mari.
La nivelul anului 2020, unul dificil, industria a instalat 400.000 de linii noi. Este greu de crezut că piața va putea livra tuturor viteze de 100 Mbps, cu sau fără 5G.
În România sunt foarte multe gospodării offline, circa 30% în 2020. E mult de recuperat.
S-a vorbit mult despre decalajul urban – rural. La finalul anului 2020, acest decalaj s-a redus, de la 26% la 20%, pe fondul instalării celor 400.000 de linii, multe dintre ele în mediul rural.
Licitația 5G este condiționată de o serie de acte normative, cum ar fi Legea 5G și Codul comunicațiilor electronice. N-aș vrea să estimez calendarul, dar personal, nu cred în licitație de Crăciun.
zcom-17-mai-2021-slideuri-ANCOM
Cred că vom avea în următorii ani, în 2023 sau 2024, cereri de licențe 5G din partea companiilor mari din România. Cu siguranță că cererea va fi foarte mare. Există și acum proiecte pilot de rețele 5G private realizate în astfel de spații industriale, în cooperare cu operatorii existenți. Spre exemplu, portul Constanța are o rețea privată 5G.
Fie că vorbim de conectarea la internet, de intensitatea consumului de internet post-pandemie, de cumpărăturile online, de munca desfășurată la distanță sau de școala online, astfel de tendințe pentru digitalizarea economiei și a societății au fost potențate de turbulențele anului 2020, nu doar în telecom, ci și în alte domenii.
În opinia mea, concurența a fost motorul dezvoltării și extinderii rețelelor de comunicații electronice, inclusiv în România. De asemenea, concurența între privați a fost și motorul pentru inovare, pentru adopția celor mai noi tehnologii, pentru vitezele și performanțele actuale ale rețelelor.
Concurența va rămâne în continuare motorul pentru viitor, chiar dacă se schimbă un pic lanțurile de valoare, value chains, și evoluează către giganți tehnologici.
Cred în continuare în concurență pentru că, de-a lungul anilor, am fost martori ai unor situații în care progresul tehnologic oferă soluții acolo unde nu te aștepți, chiar în materie de concurență. Câteva exemple, mesageria instant versus SMS, apelurile whatsapp versus apelurile în străinătate, mai scumpe.
Mizez pe concurență și pe impactul progresului tehnologic pentru însuflețirea concurenței și de acum încolo.
