Valentin POPOVICIU, Vicepreședinte – DIGI @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale 2024 – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.
Pe 16 mai 2024 ați lansat biroul DIGI din Belgia, la Bruxelles, un moment important pentru telecomunicațiile românești, la o zi înaintea aniversării Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale. Cum comentați, la cald, acest pas de expansiune internațională? Totodată ați anunțat schimbarea numelui companiei, de la RCS&RDS la DIGI.
Trebuie să fim prezenți și noi la nivel european, ca și ceilalți operatori telecom. Va fi momentul pentru România să avem o prezență mai importantă și mai consistentă acolo.
Cum sunteți întâmpinați voi, DIGI pe piețele din Italia, Spania, Belgia și Portugalia cu prețurile mici cu care veniți, ținând cont de specificul piețelor de acolo, cu venituri și costuri mai mari?
Strategia de prețuri affordable, pe care și le permite oricine și sustenabile pe termen lung, nu este numai a noastră, adică nu suntem singurul operator care face lucrul acesta. Este acolo și Iliad din Franța, care s-a dus în piețe mari, Franța, Polonia și Italia. Iliad a schimbat piața din Italia, un pachet de mobil cu trafic de 150-300 Gigabytes, adică practic nelimitat, costă 7-8 EUR acum în Italia.
Deci este similar cu piața românească dacă ne raportăm și la puterea de cumpărare sau chiar mai jos. Astfel de operatori transformativi cum suntem noi, lucrând la modele care ne permit să avem o structură investițională de CAPEX și de OPEX mai agilă și mai corectă decât alți operatori, pot oferi și tarife mici care sunt sustenabile pe termen lung.
Acele piețe ne-au primit cu bine pentru că și în Portugalia și Belgia, autoritățile de acolo au avut deschidere să spună „vrem competiție și vrem un nou intrat care să dinamizeze piața”, în sensul în care operatorii să vină cu investiții, atât în rețele mobile, cât și în rețele fixe de fibră și cu prețuri corecte.
Și autoritățile din România la un moment dat, în trecut, au avut această deschidere. Doamna Petra de Sutter, care este viceprim-ministru al cabinetului belgian federal și Ministru al Telecomunicațiilor, spunea la lansarea noastră din 16 mai, că intenția guvernului belgian a fost să deschidă piața pentru un operator care să aducă prețuri mai bune pentru belgieni, care de 15 ani plătesc același preț sau prețuri care cresc de la un an la altul.
Comparând inclusiv cu țările vecine, adică Franța, Germania sau Olanda, sunt anumite piețe unde nu există un operator care să creeze competiție sau unde competiția nu-i pune pe operatori să investească ca să aducă inovație și servicii mai bune.
O să fac legătura între tema dvs. cu AI și ceea ce se numește în telecom Autonomous Network.
Europa este încă în această transformare în următorii probabil 5-10 ani, care este foarte importantă pentru că orice AI sau Autonomous Network sau orice altă dezvoltare de servicii de software sau conectivitate în viitor depinde de rețelele telecom care trebuie dezvoltate sustenabil. Dacă pui CAPEX într-o rețea foarte mare și serviciile pe termen lung vor fi foarte scumpe.
Dacă investiția operatorului este făcută eficient și sustenabil, inclusiv din punct de vedere energetic, cu module radio care consumă foarte puțin, deci investiții sustenabile în rețele energetice, atunci vei avea și o structură de costuri pe termen lung sustenabilă și vei putea să oferi clienților și industriilor servicii sustenabile.
Puteți replica triada Telecom-Internet-Media din România și în afara țării?
Da, este o chestiune de dezvoltare, pentru că fiecare operator încearcă să găsească lucruri care să-i îmbunătățească oferta și să o facă mai atractivă pe termen lung pentru consumatorii lui. Și atunci, tocmai din perspectiva concurențială poți să gândești un pachet care să adauge pe rând diverse categorii de servicii, cum ne pregătim, de exemplu, să lansăm acum în Spania serviciul de distribuție TV pe care nu-l aveam. Acesta va fi următorul nivel și apoi vom trece mai departe.
Spania nu este o piață de cablu TV, așa cum este Belgia sau Portugalia sau cum a fost în România, pentru că la spanioli n-a existat un operator de cablu dominat și atunci multe soluții sunt OTT și noi, ca și ceilalți operatori de acolo, ne adaptăm la cererea pieței.
Legat de schimbarea noastră de denumire, de la RCS&RDS la DIGI, pot spune că, de fapt, de mulți ani pentru clienții noștri DIGI este DIGI.
RCS&RDS, adică Romania Cable System și Romania Data System, va rămâne în istorie ca o companie românească care a transformat sectorul telecomunicațiilor din România și sperăm noi că de acum încolo și în alte țări europene și care a făcut lucruri bune pentru români. Suntem printre operatorii care au una dintre cele mai mari responsabilități, dar în același timp vrem să fim și responsabili cu clienții noștri și să le oferim întotdeauna servicii de cea mai bună calitate, la cele mai convenabile prețuri.
Istoric vorbind, RCS&RDS a fost, evident, printre primele companii din Europa care a implementat tehnologia Hybrid Fiber-Coaxial (HFC) cu cable modems începând din 1997.
Apoi, am introdus FTTB și FTTH, România fiind astfel printre primele țări din Europa în care s-a implementat această tehnologie și de aceea de 25 de ani România este printre primele locuri din lume la viteza de internet, fiind la un moment dat chiar pe primul loc în lume.
În mod susținut România a fost în top la vitezele de Internet și dacă ne uităm la cel mai recent raport DESI al Uniunii Europene, din 2022, țara cu cea mai mare penetrare de fibră din Europa este România, cu peste 96%, urmată de Spania, Portugalia, Belgia fiind ultima în clasament. A mai evoluat puțin, dar este mult de lucru acolo.
Deci, România a avut, practic, un avans tehnologic și de dezvoltare în domeniul telecom, care a adus probabil, prin consecință, și avansuri în ICT ulterior. Ne-a ajutat foarte mult ca țară, astfel încât industria să crească și să poată să exporte companii de top cum suntem noi, cum sunt și colegii de la celelalte companii europene, dar și companii de software care au ajuns în Europa sau în Statele Unite, cum e UiPath, de exemplu, și credem noi că și resursa umană din România are un rol foarte important pentru că aici găsim antreprenori, dar și ingineri foarte bine trainuiți și cu cunoștințe cu care pot implementa orice fel de rețea actuală sau a viitorului. Avansul tehnologic pe care îl avem ne ajută să creștem mai departe în Europa.
În iunie 2019 făceați primul trial 5G în România. Ce s-a întâmplat de atunci până acum?
Nu vă îngrijorați, aceste este răspunsul, pentru că de fapt 5G este o evoluție, așa cum 4G a fost o evoluție a 3G, 5G este evoluția 4G. Într-adevăr, la un moment dat, la nivel global s-a vorbit de frecvențe disponibile pentru 5G, pentru că, de fapt operatorii aveau nevoie de spectru suplimentar pentru a susține creșterea de trafic de date pe care o vedem toți în momentul de față. Creșterea traficului de date este de peste 25% de la un an la altul. Dacă traficul per sim/ lună era acum câțiva ani de ordinul 3-5 Gigabiți/lună, am ajuns în momentul de față la 15 Gigabiți/ lună în România și la fel este și în Spania, de exemplu.
Traficul crește exponențial și va crește din ce în ce mai rapid și atunci adopția de tehnologii care folosesc și mai mult spectru este importantă pentru a susține evoluția viitoare. Într-adevăr, 5G a venit și cu o schimbare tehnologică care permite aplicații viitoare cum ar fi card to card communication, 0 delay communication, IoT – conectarea de milioane de dispozitive pe scară largă, însă adopția acestora încă nu este la un moment de vârf din punct de vedere business, pentru că toate aceste aplicații, chiar dacă vor intra în viața tuturor, trebuie să fie și adoptate tehnologic pe lanțul industrial.
Încă nu suntem acolo, pentru că pur și simplu încă nu am ajuns acolo tehnologic. Implementarea nu este în urmă. Într-adevăr, în alte țări, s-au făcut implementări 5G mai mari decât în România sau chiar în Europa, însă singura aplicativitate, deocamdată în toată lumea este enhanced broadband, adică mai multă capacitate pentru operatorii de rețea și pentru client.
Atât timp cât în România avem o calitate foarte bună pentru rețelele 4G și traficul existent, 5G vine doar ca un add-on, ca o suplimentare a capacității de trafic și pentru care doar acum vedem o nevoie. Mai mult, noi ca operator probabil vom face 5G în tot mediul urban din România anul acesta, am implementat deja mai mult de 2.000 de stații de bază din +3000 în mediul urban și ceilalți operatori au proiecte similare. Ne-am axat pe mediul urban pentru că aici cererea de trafic este mai mare, pentru că avem o densitate mai mare de clienți.
În schimb, din perspectiva aplicațiilor de business, încă nu vedem o evoluție, cel puțin nu în România, dar nici în celelalte țări europene. Ea va urma.
Cum am spus și acum 5 ani de zile, succesul 5G vine dinspre zona industrială.
Exact. 5G, așa îl vedem şi noi, ca operator, se va duce în toate benzile disponibile pentru operatori, nu neapărat în 3500 sau 700. Noi am implementat 5G în România în banda de 2600 FDD, practic într-o bandă care să și penetreze în interior mai mult decât 3500, dar toate benzile vor fi disponibile pentru 5G în viitor.
Este momentul potrivit pentru adopția inteligenței artificiale și în domeniul telecomunicațiilor anul acesta sau anul viitor?
În mod sigur, AI este o revoluție, nu mai este o evoluție. Este o revoluție pentru că se schimbă lucruri fundamentale. Dacă ne uităm la studii publice, inclusiv cel de la TM Forum, care e o asociație industrială cunoscută și care a realizat un studiu pe diverși operatori telecom, pentru a vedea cât de pregătiți sunt în momentul de față pentru AI, vedem că deocamdată operatorii încă nu sunt acolo, în vârful momentului, dar modalitatea prin care operatorii lucrează în prezent și automatizările pe care le-au pus deja în producție sunt destul de avansate. Și operatorii telecom, ca și cei din industria de e-commerce, sunt avansați la nivel de software, astfel încât să putem răspunde rapid cerințelor clienților și să adaptăm rețeaua la cerințele lor.
Nu trebuie să facem confuzie între operarea rețelei și construcția rețelei, pentru că în Europa, inclusiv prin Gigabit Infrastructura Act (GIA) care a fost votată în Parlamentul European, și care înlocuiește vechea reglementare de construcție de rețele în Europa, se vorbește foarte mult de construcția de rețea, pentru că sunt multe țări care încă nu au implementat rețele de fibră optică, așa cum avem noi sau spaniolii sau portughezii și atunci încă au mult de investit în acel domeniu sau în rețele mobile care trebuie dezvoltate pentru capacitățile de trafic. Operarea rețelei este, însă, la un nivel deja destul de avansat în telecom.
Și atunci AI într-adevăr îți aduce anumite beneficii în ceea ce privește eficientizarea sau cum spuneați interacțiunea contextuală cu clientul, astfel încât să nu mai lași niciun client fără răspuns. AI are impact și în operarea rețelei, astfel încât rețeaua să opereze autonom pentru că traficul în rețeaua mobilă nu este constant, fluctuează de la o zi la alta și atunci vrei să îl reglezi cât mai bine în mod automat.
AI va transforma într-un sens pozitiv conversațiile online dintre consumator și operator, însă este o chestiune de timp în implementarea acestor sisteme care trebuie trainuite, trebuie învățate să lucreze cu specificitatea fiecărui operator și a fiecărui client, deci e o chestiune probabil de câțiva ani, până când să vedem ceva transformat. Nu se va transforma, însă, modul în care serviciul este livrat către consumator.
Aici vreau să ajung la construcția de rețea și operarea de rețea în mod specific în Europa, pentru că noi ne ducem acum și implementăm rețele în alte țări. Spania este pentru noi deja o țară dezvoltată ca și infrastructură. Rețeaua din Spania este deja mai mare decât rețeaua din România în ceea ce privește numărul de case acoperite cu fibră optică, iar numărul de clienți spanioli se apropie de numărul de clienți din România. Ne ducem și în Belgia și în Portugalia, unde lansăm serviciile acum. Vedem state, cum este cel belgian, în care nu s-au implementat din timp rețele de fibră optică și atunci prima provocare este să ajungi să ai suport pentru noile tehnologii pentru 5G și să poți să ai și aplicații de tip AI peste rețele telecom.
La nivel european încă se vorbește mult de reglementare în dezvoltarea de rețele telecom, iar Gigabit Infrastructure Act obligă ca toți cetățenii europeni să aibă acces la servicii broadband până în 2030. Lucrul acesta este o provocare și pentru industrie.
Noi, ca și operator care a plecat din România, ducem modul în care vrem să avem o ofertă inclusivă pentru toți cetățenii și în celelalte țări în care operăm, astfel încât toți să-și permită accesul în mod sustenabil la serviciile de telecomunicații, fie că sunt fixe sau mobile. În schimb, vedem și tendințe la nivel european care pot bloca astfel de dezvoltări și care nu vin neapărat din România. DG Connect, instituția la nivel european care se ocupă de reglementarea sectorului, vine cu un white paper, adică cu o recomandare care spune că deși Gigabit Infrastructure Act ar trebui să aducă conectivitate pentru toți europenii până în 2030, ar trebui să dereglementăm accesul la infrastructura pasivă, pentru că aceasta, adică tubulatura sau stâlpii, pot fi înlocuiți cu succes de închirierea de la ceilalți operatori de fibră sau de dark fiber sau de bitstream, lucru care este un nonsens în momentul în care tu vrei să creezi competiție, vrei să aduci investiții care creează competiție.
Încă nu s-a ajuns cu fibre to the home în majoritatea țărilor acolo unde trebuie, deci vedem și la nivel european, câteodată, tendințe negative de a dereglementa baza dezvoltării de rețele de fibră optică în viitor, lucru care nu este potrivit. Pe de altă parte, este vorba probabil și de interesul anumitor operatori care dețin cotă mare de piață pe anumite piețe și doresc să blocheze piețele, dar sperăm că nu se va întâmpla așa.
La nivelul Comisiei Europene, doamna Margrethe Vestager, șefa DG Competition a venit cu o poziție clară și a spus: competiția a demonstrat în Europa că aduce investiții mai mari și servicii de mai bună calitate în telecom. Competiția este driverul ca să ai AI, ca să ai broadband în fiecare casă, fibră, 5G, 6G.
Ce investiții în energie mai derulați?
În România avem, de exemplu, un program prin care am pus panouri solare la foarte multe site-uri din rural și nu pentru că nu aveam energie acolo, ci tocmai pentru a pune energie sustenabilă și pentru a reduce consumul energetic pe care îl luăm din rețea.
Cum puteți încuraja și alte companii românești să iasă pe alte piețe, măcar în regiune dacă nu în Europa de Vest sau pe alte continente?
Și noi ne-am dori să fim un exemplu și ce am putea să transmitem altor firme românești care vor să meargă în vestul Europei, cel puțin în Uniunea Europeană, este că mediul e deschis, inclusiv cel politic. Mediul administrativ este deschis pentru că ei, dacă văd soluții inteligente și inovative și investiții care vin acolo, sunt neutri și deschiși să primească pe oricine care aduce valoare adăugată și locuri de muncă în țara respectivă.
