Universitatea Politehnica Timișoara a accesat 5,2 milioane de euro pentru digitalizare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o parte din buget urmând a fi alocată pentru proiecte ce îi vor pregăti pe studenți pentru profesiile viitorului, potrivit rectorului UPT, Florin Drăgan.
Proiectele universității vizează mai multe componente, respectiv infrastructură globală (2,1 milioane de euro), tehnologii emergente (2,1 milioane de euro), domenii de specializare prioritare (600.000 de euro), formare profesională (200.000 de euro), precum și pentru o platformă de cercetare (100.000 de euro);
Rectorul UPT precizează că prin aceste fonduri, instituţia va achiziţiona servere ce permit rularea unor aplicații de inteligență artificială, întreaga rețea Wi-Fi din campusul universitar va fi modernizată, iar studenții vor avea acces la noi laboratoare, care îi vor ajuta să se pregătească pentru noile cerințe ale companiilor.
Universitățile din România au avut la dispoziție 234 de milioane de euro pentru digitalizare, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. 61 dintre ele au depus proiecte pentru a accesa aceste fonduri, iar în competiția de proiecte, Universitatea Politehnica Timișoara a avut cel mai mare punctaj, la egalitate cu Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu-Mureș. În acest fel, în 2023, UPT are la dispoziție 5,2 milioane de euro.
„Piața muncii evoluează foarte rapid, companiile din domeniul IT&C caută specialiști care să lucreze cu aplicații de inteligență artificială, să cunoască și să utilizeze tehnologiile Internet of Things sau să proiecteze și să coordoneze linii de producție bazate pe roboți industriali. Prin aceste fonduri, de exemplu, noi încercăm să transformăm laboratoarele în experiențe iLivingLab, prin care dorim să replicăm o problemă din lumea reală pe care să o rezolvăm cu o echipă multidisciplinară și în unele cazuri chiar internațională. După cum vedem, ultimele aplicații din zona inteligenței artificiale propun o nouă paradigmă în educație. Pentru efectele unor astfel de aplicații trebuie implicați atât ingineri și informaticieni, cât și oameni din zona dreptului, științelor educației sau filozofiei. De altfel, companiile își doresc tineri creativi, iar prin aceste investiții încercăm să dezvoltăm creativitatea tinerilor prin echipamentele moderne la care au acces”, explică Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara (foto).
La rândul său, Dan Diaconu, director responsabil program transformare digitală în UPT, precizează că „Industry 4.0 nu este însă doar un subiect de tehnologie. Pentru a fi competitive în a patra revoluție industrială, companiile trebuie să se asigure că angajații lor sunt echipați corespunzător prin educație, perfecționare și calificare. Îmbunătățirea accelerată a competențelor trebuie să facă parte din rutina educațională, pe măsură ce abilitățile de care studenții și absolvenții au nevoie, evoluează. UPT abordează cu seriozitate toate cele 4 tipuri de tehnologii disruptive și proiectul de digitalizare intervine decisiv în capacitatea de a pregăti studenții pentru profesiile viitorului”.
Vă prezentăm, mai jos, câteva exemple de laboratoare pe care reprezentanţii UPT susţin că le vor amenaja prin fondurile din PNRR
Cyber security. Laboratorul de securitate a rețelelor este o infrastructură nouă ce va oferi studenților experiențe practice și pregătire utilizând aplicații și echipamente din lumea reală pentru cei ce vor adopta o carieră în securitate cibernetică, cyber-defence sau domenii conexe. Dotarea laboratorului permite izolarea completă a rețelei pentru a permite activități și experimente conexe. În plus, el va oferi infrastructura necesară pentru proiecte de grup sau studenți doctoranzi, cercetători, pentru a rula proiecte complexe de securitate cibernetică utilizând o gamă largă de tehnologii și unelte.
IoT. Tehnologiile disruptive, produsele individualizate și dimensiunile minime ale loturilor duc la noi provocări în ceea ce privește capacitatea de schimbare a sistemelor de producție. Ponderea în creștere a tehnologiilor informației și comunicațiilor în sectorul productiv conduce la noi cerințe de competență și profiluri de competență modificate. Aceste nevoi determină proiectarea scenariilor de învățare și a programelor de studii adecvate în educația terțiară. Internetul obiectelor (IoT) reprezintă convergența a trei tendințe tehnologice majore și ireversibile, și anume dispozitive de detectare/inteligente încorporate, conectivitate pervazivă (inclusiv mobilitate și cloud computing) și analize în timp real și contextuale. Capacitatea de a colecta și partaja informații relevante la toate nivelurile (de la dispozitive din fabrică, la sisteme de-a lungul lanțului de aprovizionare), împreună cu capacitatea de a lua decizii în timp real, are ca rezultat o convergență fără precedent a tehnologiei informației și a operațiunilor, care poate oferi salturi uriașe în productivitate și agilitate.
Inteligență Artificială. În strategia de dotare a laboratorului, IPT se va orienta către echipamente digitale special optimizate pentru activități de machine learning și deep learning. Laboratorul va oferi acces la servere de tip “high-performance GPU”, achiziționate prin prezentul program. Studenții vor putea folosi aceste servere pentru a rula aplicații IA de tip deep learning care necesită o putere de calcul ridicată. De asemenea serverele vor putea fi utilizare pentru proiecte științifice și de cercetare de dimensiuni mari în domeniul deep learning și pentru antrenarea rețelelor neuronale de mari dimensiuni. Serverele vor fi localizate în Centrul Digital al UPT ceea ce va constitui un avantaj major în vederea operării acestui tip de arhitectură și de către alte departamente ale UPT.
Robotică. Noul laborator interdisciplinar de mari dimensiuni oferă programelor de studii cu interferență în domeniul roboticii posibilitatea realizării unui set mare de activități practice în care studenții învață prin proiectarea, prototiparea și validarea sistemelor robotizate. Echipamente ce vor fi achziționate în cadrul acestui laborator sunt: două vehicule autonome zburătoare + licența software, vehicul autonom zburator, sistem de urmarire a mișcării pentru aplicatii de pozitionare, celula didactică formată din robot mobil programabil și robot tip COBOT articulat cu aplicații în Smart Manufacturing și Industry 4.0, precum și un pachet software licențe CAD pentru proiectare mecanică.