Comisia Europeană a publicat pe 11 iunie rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020, care monitorizează performanțele digitale globale din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală. Indicele DESI pentru anul acesta arată că s-au înregistrat progrese în toate statele membre și în toate domeniile-cheie evaluate în cadrul indicelui.
REZULTATELE ROMÂNIEI:
Cum analizează oficialii UE situaţia României?
În februarie 2015, România a adoptat Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 (SNADR(1)), în care sunt definite patru domenii de acțiune. Măsura în care România a realizat angajamentele prevăzute în strategie este necunoscută. De asemenea, nu este clar dacă România are în plan să evalueze punerea în aplicare a strategiei și dacă intenționează să prezinte un raport privind situația actuală.
Recent, au fost adoptate două hotărâri ale guvernului care vor afecta sectorul comunicațiilor electronice și digitalizarea în România.
În primul rând, Hotărârea Guvernului nr. 89/2020 din 28 ianuarie 2020 prevede organizarea și funcționarea unui nou organism, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR(2). Sub coordonarea prim-ministrului, ADR preia activitățile și structurile Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale aferente domeniilor tehnologiei informației, societății informaționale și cadrului național de interoperabilitate. ADR are următoarele responsabilități: (i) elaborarea planurilor de acțiune în domeniul IT; (ii) organizarea și coordonarea implementării proiectelor de guvernare electronică și administrație electronică; (iii) coordonarea politicilor publice astfel încât să se asigure interoperabilitatea sistemului IT al administrației publice; (iv) monitorizarea și evaluarea sistemelor IT ale administrației publice centrale în vederea realizării obiectivelor strategice sprijinite de sistemele respective; (v) supervizarea și coordonarea programelor guvernamentale la nivel național pentru infrastructura și serviciile IT.
În conformitate cu noul act legislativ, secretarul general al Guvernului va pune în aplicare politica guvernamentală privind securitatea cibernetică. De asemenea, actul stabilește strategiile și politicile publice la nivel național în domeniul securității cibernetice. În plus, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) – institut care gestionează domeniile de internet .ro – a fost transferat sub coordonarea secretarului general al Guvernului.
În al doilea rând, Hotărârea Guvernului nr. 90/2020 din 28 ianuarie 2020 desființează Ministerul Transporturilor și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și creează o nouă entitate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. Noul minister va avea responsabilități în ceea ce privește elaborarea politicilor în domeniul comunicațiilor electronice și punerea în aplicare a politicilor legate de infrastructura comunicațiilor electronice(3).
1. https://www.comunicatii.gov.ro/agenda-digitala-pentru-romania-2020/
2. Hotărârea Guvernului nr. 89/2020 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Digitalizarea României, Monitorul Oficial nr. 113 din 13 februarie 2020.
3. Hotărârea Guvernului nr. 90/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 127 din 19 februarie 2020.
Privind în perspectivă, în cazul indicatorilor DESI care sunt deosebit de relevanți pentru redresarea economică după criza provocată de pandemia de COVID-19, România este foarte avansată în ceea ce privește acoperirea VHCN și se situează pe locul 14 în UE în ceea ce privește gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G. Pe de altă parte, România a rămas în urmă în ceea ce privește indicatorii referitori la competențele digitale și are o performanță slabă în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale.
Raportul pentru România este disponibil aici.
Progresele la nivelul UE sunt cu atât mai relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care a demonstrat rolul esențial pe care îl au în prezent tehnologiile digitale, care ne permit să lucrăm în continuare, monitorizează răspândirea virusului sau accelerează cercetarea pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri, sunt de părere oficialii UE. Mai mult, indicatorii DESI relevanți pentru redresare arată că statele membre ale UE ar trebui să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate, pentru a aloca spectru 5G astfel încât să se permită lansarea comercială a serviciilor 5G, pentru a îmbunătăți competențele digitale ale cetățenilor și pentru a aprofunda procesul de digitalizare a întreprinderilor și a sectorului public.
Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager a declarat: „Criza declanșată de COVID-19 a demonstrat cât de important este pentru cetățeni și întreprinderi să fie conectați și să interacționeze online. Vom continua să colaborăm cu statele membre pentru a identifica domeniile în care sunt necesare mai multe investiții, astfel încât toți europenii să poată beneficia de serviciile și inovațiile digitale.”
Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat: „Datele pe care le publicăm astăzi arată că întreprinderile utilizează acum, mai mult ca niciodată, soluții digitale. Trebuie să ne asigurăm că acest lucru este valabil și pentru întreprinderile mici și mijlocii și că cele mai avansate tehnologii digitale sunt disponibile și utilizate pe scară largă în toate sectoarele economiei.”
În contextul Planului de redresare pentru Europa, adoptat la 27 mai 2020, DESI va oferi analize specifice fiecărei țări, care vor sta la baza recomandărilor din domeniul digital ce vor formulate în cadrul semestrului european. Acest lucru va permite statelor membre să răspundă nevoilor lor în materie de reforme și de investiții și să acorde prioritate acestor nevoi, facilitând astfel accesul la Mecanismul de redresare și reziliență în valoare de 560 de miliarde EUR. Mecanismul va pune la dispoziția statelor membre fonduri menite să sporească reziliența economiilor lor și să asigure faptul că investițiile și reformele vor sprijini tranziția verde și tranziția digitală.
Principalele constatări ale DESI 2020
Finlanda, Suedia, Danemarca și Țările de Jos sunt liderii la nivelul UE în ceea ce privește performanța globală în domeniul digital. Aceste țări sunt urmate de Malta, Irlanda și Estonia. Indicele internațional al economiei și societății digitale (I-DESI) arată că țările din UE care au cele mai bune performanțe digitale sunt lideri și pe plan mondial. Cele mai mari economii din UE nu sunt și primele pe plan digital, ceea ce arată că ritmul procesului de transformare digitală trebuie accelerat pentru ca UE să poată realiza cu succes cele două transformări – cea digitală și cea verde. În ultimii 5 ani, Irlanda a înregistrat cele mai importante progrese, urmată de Țările de Jos, Malta și Spania. Performanțele acestor țări se situează cu mult peste media UE, conform evaluărilor bazate pe punctajul DESI.
Întrucât pandemia a avut un impact semnificativ asupra fiecăreia dintre cele cinci dimensiuni urmărite de indicele DESI, constatările din 2020 ar trebui interpretate ținând cont de cu numeroasele măsuri luate de Comisie și de statele membre pentru a gestiona criza și a sprijini redresarea. Statele membre au luat măsuri pentru a reduce la minimum contagiunea și a susține sistemele de sănătate, de exemplu, prin introducerea de aplicații și platforme pentru facilitarea telemedicinei și coordonarea resurselor medicale. Comisia a luat, de asemenea, o serie de măsuri, printre care emiterea unei Recomandări privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru utilizarea tehnologiei și a datelor în scopul de a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a ieși din această criză, în special cu privire la aplicațiile mobile și utilizarea datelor anonimizate în cadrul aplicațiilor de depistare a contactelor. La cererea Comisiei, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a început să monitorizeze traficul pe internet pentru a evita congestionarea.
Principalele constatări în cele 5 domenii digitale
Indicele economiei și societății digitale urmărește progresele înregistrate în statele membre în 5 domenii de politică principale, și anume conectivitatea, competențele digitale, utilizarea internetului de către persoane fizice, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.
Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar încă mai sunt multe de făcut pentru a răspunde nevoilor aflate în creștere rapidă. Statele membre lucrează la transpunerea în legislația națională a noilor norme ale UE adoptate în 2018, în vederea promovării investițiilor în rețelele de foarte mare capacitate, atât fixe, cât și mobile. În 2019, 78 % din gospodării aveau un abonament la internet fix în bandă largă, în creștere față de 70 % acum 5 ani, și aproape întreaga populație europeană beneficiază de acoperirea rețelelor 4G. Cu toate acestea, doar 17 state membre au alocat deja un spectru în benzile „pionier” 5G, cu 5 mai multe decât anul trecut. Finlanda, Germania, Ungaria și Italia sunt cele mai avansate în ceea ce privește pregătirea pentru 5G. 44 % din locuințele din UE au la dispoziție rețele de bandă largă de foarte mare capacitate fixe.
Sunt necesare progrese suplimentare în ceea ce privește competențele digitale, cu atât mai mult cu cât criza declanșată de COVID-19 a demonstrat că aceste competențe sunt esențiale pentru ca cetățenii să poată avea acces la informații și servicii. O mare parte a populației UE, mai precis 42 %, încă nu are nici măcar competențe digitale de bază. În 2018, aproximativ 9,1 milioane de persoane lucrau ca specialiști în TIC în întreaga UE, cu 1,6 milioane mai mult decât cu 4 ani în urmă. 64 % din întreprinderile mari și 56 % din IMM-urile care au recrutat specialiști în domeniul TIC în 2018 au raportat că au găsit foarte greu persoane care să ocupe posturile vacante de specialist în TIC.
Cu toate că pandemia a cauzat o creștere bruscă a utilizării internetului, această tendință era deja prezentă înainte de criză, 85 % din populație utilizând internetul cel puțin o dată pe săptămână (în creștere față de 75 % în 2014). Utilizarea apelurilor video a crescut cel mai mult, de la 49 % din utilizatorii de internet în 2018, la 60 % în 2019. Serviciile bancare și cumpărăturile prin internet sunt, de asemenea, mai populare decât în trecut, fiind folosite de 66 % și, respectiv, 71 % din utilizatorii de internet.
Întreprinderile devin tot mai digitalizate, în special întreprinderile mari. 38,5 % din întreprinderile mari se bazează deja pe servicii de cloud avansate, iar 32,7 % au raportat că utilizează analiza volumelor mari de date. Cu toate acestea, marea majoritate a IMM-urilor nu utilizează încă aceste tehnologii digitale; doar 17 % dintre IMM-uri utilizează servicii de cloud și doar 12 % recurg la analiza volumelor mari de date. În ceea ce privește comerțul electronic, în 2019 doar 17,5 % din IMM-uri au vândut online produse sau servicii, în urma unei foarte ușoare creșteri de 1,4 puncte procentuale, în comparație cu 2016. În schimb, 39 % din întreprinderile mari au realizat vânzări online în 2019.
Pentru a stimula comerțul electronic, UE a convenit asupra unei serii de măsuri, de la eliminarea barierelor transfrontaliere nejustificate și facilitarea livrărilor transfrontaliere mai ieftine de colete, până la asigurarea protecției drepturilor consumatorilor online și promovarea accesului transfrontalier la conținutul online. Începând din luna decembrie 2018, consumatorii și întreprinderile au dreptul să găsească cele mai bune oferte online în întreaga UE fără a fi discriminați în funcție de cetățenie sau de reședință.
În sfârșit, se conturează o tendință de creștere a utilizării serviciilor publice digitale în domeniul e-guvernării și al e-sănătății, creștere care permite sporirea eficienței și realizarea de economii de către guverne și întreprinderi, îmbunătățirea transparenței și asigurarea unui grad mai înalt de participare a cetățenilor la viața politică. 67 % din utilizatorii de internet care au trimis formulare administrației lor publice în 2019 utilizează acum canalele online (față de 57 % în 2014), ceea ce demonstrează avantajul serviciilor bazate pe TIC față de cele bazate pe hârtie. Cele mai bune performanțe în acest domeniu sunt înregistrate de Estonia, Spania, Danemarca, Finlanda și Letonia.
Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, în principal pe baza datelor furnizate de Eurostat, precum și pe baza studiilor specializate și a metodelor de colectare. Rapoartele DESI pentru 2020 se bazează pe datele din anul 2019.
