Răzvan BOLOGA, Profesor, Academia de Studii Economice din București (ASE) @ Conferința PLATFORME DIGITALE PENTRU COPII, PĂRINȚI ȘI BUNICI organizată de Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TELECOMTV.RO pe 17 iunie 2022.
Vreau să vă prezint platforma de robotică NEXTLAB.TECH, destinată copiilor cu vârsta între 8 și 16 ani.
Inițiativa noastră vizează educarea unui număr de un milion de elevi în domeniul tehnologiilor viitorului, în special al roboților.
Motivul principal pentru care mizăm pe aceste tehnologii este dat de faptul că există un proces de îmbătrânire a populației și este nevoie să avem o creștere majoră de productivitate în următoarea perioadă, care se poate obține prin educarea tinerei generații.
Nu este un secret pentru nimeni că undeva în jurul anului 2035 – 2040 raportul dintre numărul pensionarilor și cel al salariaților va fi supraunitar la nivel foarte ridicat în România și în toate țările UE.
Spre exemplu, se estimează că la nivelul anului 2050 numărul persoanelor peste 65 de ani va atinge 9 milioane de persoane, deci pensionari, pe când numărul persoanelor cu vârsta între 15 și 65 de ani va fi undeva la 4 milioane.
Intervenţia dlui. Răzvan BOLOGA (min. 29.13)
În acest context, pentru a putea menține în funcțiune sistemul de pensii și de asigurări sociale, este nevoie de să obținem o creștere majoră de productivitate, care se poate face, în primul rând, prin educarea tinerei generații în domeniul tehnologiilor avansate și utilizarea lor sustenabilă.
Sunt două probleme pe care noi le adresăm prin NEXTLAB.TECH. În primul rând, o anumită ostilitate față de învățarea online și față de pedagogiile inovative, care există în rândul profesorilor și al părinților.
Nu este un secret că, odată cu lansarea învățământului online, acesta nu a fost bine primit, cu toate că este singura opțiune prin care se poate face educație adecvată în rândul elevilor în privința tehnologiilor viitorului.
Nu trebuie făcută confuzia între învățarea digitală/online și învățarea la distanță, este o confuzie frecventă în prezent. Una este să înveți online, care se poate face și în clasă, și una este să înveți la distanță.
Situația actuală este una puțin favorabilă. Există foarte puține proiecte digitale verzi, bazate pe tehnologii avansate.
Majoritatea sistemelor de învățare online sunt diverse platforme de e-learning. Când se ajunge în zona proiectelor transdiciplinare, situația este foarte nefavorabilă, în sensul că sunt foarte puține platforme.
Platforma NEXTLAB.TECH a reușit să strângă peste 60.000 de utilizatori, din care 2.000 sunt profesori. NEXTLAB.TECH este o platformă prin care elevii construiesc diverse instalații.
Platforma este notabilă prin faptul că reușește să suplinească lipsa de profesori de calitate din foarte multe zone. În zonele rurale mai îndepărtate este foarte greu să găsești profesori care se pricep la tehnologiile viitorului.
E o situație firească, actuala generație de profesori nu a fost educată în acest spirit. Prin urmare, platforma NEXTLAB.TECH vine să ajute profesorii care nu au experiență în aceste domenii să reușească să facă proiecte. Avem rezultate bune cu școli din zona mic rurală, din zona mic urbană, din zonele defavorizate, unde copiii au reușit să construiască proiecte transdiciplinare, avansate, de nivel internațional, prin folosirea platformei noastre. Aceasta se întâmplă prin utilizarea unu asistent virtual de învățare, care folosește baze de cunoștințe și fluxuri personalizate prin care profesorul, chiar dacă nu are expertiză în domeniul respectiv, reușește să livreze educație de calitate.
Noi organizăm hackathoane, în care elevii se strâng, de la câteva zeci la câteva sute. Recent, am organizat un hackathon la Facultatea de Cibernetică (ASE). A fost o participare numeroasă.
Noi punem foarte mult accent pe zona de sustenabilitate, scopul nu este doar să predăm tehnologia, noi predăm sustenabilitate. Elevii învață să folosească tehnologiile pentru a face activitățile economice mai sustenabile, pentru a reduce consumul de apă, de energie, pentru a reduce amprenta de carbon a tehnologiilor actuale. Elevii se obișnuiesc cu o serie de noțiuni care țin de sustenabilitate, de ecologie, de economie circulară, prin care transpun în realitate o serie de proiecte din zona sistemelor hidroponice și aeroponice.
Organizatorul principal al acestei inițiative este Asociația Clubul Informaticii Economice-CyberKnowledgeClub, iar sponsorul principal este Banca Comercială Română, plus suport din partea Ministerului Educației, Renault sau Globalworth Foundation.
Legat de seniori, problema fundamentală este că aceştia au nevoie, în general, de două lucruri: pensie și asistență socială. Cu alte cuvinte, toate platformele de e-learning și toate tehnologiile trebuie să fie subordonate celor două nevoi majore ale seniorilor.
Pe zona de asistență medicală, există numeroase proiecte, chiar și noi suntem în discuții pentru a construi baze de cunoștințe pentru diverse boli, pentru medicină computațională.
Pe zona de pensii, acestea vor fi plătite de noua generație, respectiv copiii de azi vor plăti pensiile noastre.
Prin urmare, pentru a rezolva problema pensiilor, cea mai stringentă dintre toate, trebuie foarte mult investit în copii, pentru că, așa cum rezultă din numeroare de studii, dacă astăzi eșuează procesul de digitalizare a educației, în 15-20 de ani va eșua și sistemul de pensii și cel de asigurări medicale. Noi trebuie să digitalizăm educația de astăzi nu doar de dragul copiilor de astăzi, ci și gândindu-ne la pensiile noastre, pentru că nu vor fi pensii foarte bune pentru noi dacă elevii de astăzi vor continua să învețe cu creta pe tablă și să dea teze, teste, bacalaureate și alte lucruri de genul ăsta. Poate părea șocant, dar aceasta este realitatea.
