Premiile de Excelenţă pentru 25 de ani de Comunicaţii electronice româneşti, decernate de Ziua Internaţională a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii Informaţionale: o ierarhie etică a valorii, un exerciţiu de valorizare a personalităţilor ICT într-un anotimp prelungit al devalorizării sociale, de masă

Digital Transformation Council, Revista COMUNICAŢII Mobile şi TelecomTv au celebrat Ziua Internaţională a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale pe 17 mai, powered by ITU, la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în cadrul unei dezbateri publice de 6 ore, alături de elita industriei ICT din România.

La conferinţa LIVE hibridă au participat peste 6.000 de profesionişti, decidenţi şi lideri, atât în format fizic, invitaţii din Bucureşti, cât şi utilizatori ai rețelelor sociale din Zoom, YouTube, Facebook, LinkedIn, Twitter, plus portalul Comunic.ro şi televiziunea on demand TelecomTV.ro. Înregistrarea conferinţei este disponibilă tuturor celor care nu au reuşit să fie conectaţi live.   
Prima parte a dezbaterii (100 de minute) a fost alocată Raportului de ţară la 25 de ani de Comunicaţii Electronice, cu prezentări ale retrospectivei industriei în acest interval, plus analiza stadiului actual a pieţei de Comunicaţii şi importanţa Transformării Digitale pentru România în cadrul comunitar PNRR.

Moderatorii conferinţei, preşedintele Digital Transformation Council, Ion Vaciu, şi Roxana Onea, redactorul şef al Revistei COMUNICAŢII Mobile, au subliniat importanţa evenimentului mondial, dar şi contextualizarea autohtonă a două decenii şi jumătate de evoluţie în Comunicaţiile româneşti. De asemenea, Premiile rezultate în urma a peste 1500 de voturi online reprezintă recunoaşterea notorietăţii şi a ierarhiei unei valori intrinseci a personalităţilor care au influenţat decisiv evoluţia industriei ICT în ultimii 25 de ani.

Preşedintele CCIR, Mihai Daraban, a făcut o invitaţie oficială industriei ICT autohtonă de a întări parteneriatul cu Camera de Comerţ şi Industrie a României pentru a elabora împreună acţiuni internaţionale şi regionale în direcţia colaborării internaţionale priivind înaltele tehnologii, ţinând cont de faptul că România are un handicap serios la prezenţa în cadrul unor manifestări de profil, din cauza unei incertitudini de comunicare vizând conţinutul şi persoanele cele mai abilitate pentru delegaţiile oficiale comerciale. 

De la Geneva, de la sediul ITU, ni s-a alăturat în format online, Cătălin Marinescu (Head, Strategy and Planning Division, Strategic Planning and Membership Dept.) la International Telecommunications Union (ITU), cu accentele necesare privind Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii Informaţionale, în direcţia susţinerii celor în vârstă, a celor cu dizabilităţi şi cu disparităţi sociale, urgenţe care trebuie activate şi în România.

Acestuia i-a răspuns de la Bruxelles europarlamentarul Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor, care a atras atenţia asupra slabului interes al românilor pentru fondurile europene destinate Digitalizării şi a dorit să sublinieze importanţa finanţărilor campaniilor de informare în iniţiativele naţionale ICT din aceste fonduri.   

Invitaţii din partea administraţiei publice, Dragoş-Cristian Vlad, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României şi Eduard Lovin, vicepreşedinte ANCOM, au prezentat succint starea actuală a Digitalizării în sistemul public, cu plusurile şi minusurile acesteia, în primul rând mult dezbătutul cloud guvernamental înţeles greşit de către piaţă şi dorinţa de a comunica mai mult în direcţia elucidării tuturor necunoscutelor guvernamentale în industria ICT. Oficialul ANCOM a expus raportul despre Comunicaţiile româneşti în 2022, în premieră, alături de un scurt istoric al celor 25 de ani celebrați. Cifrele pentru radiografia pe 2021 a Comunicaţiilor româneşti indică o uşoară creştere, în ciuda pandemiei, însă venitul pe cap de utilizator este în continuare cel mai mic din Europa, trădând sărăcia endemică a unei ţări cu un decalaj social uriaş între cei din vârful ierarhiei şi majoritatea săracă a populaţiei.

La rândul său, ex directorul STS, generalul Marcel Opriş a analizat piaţa de comunicaţii electronice speciale în intervalul de 25 de ani celebraţi, trecând în revistă marile proiecte publice derulate de STS, cât şi provocările şi greutăţile cu care s-au confruntat angajaţii din mediul public, care au fost depăşite însă prin reuşita unor proiecte de mare anvergură socială, 112 fiind doar unul dintre acestea, cât şi proiectul votului online. „Pentru ca echipa de la STS să performeze, am încercat să găsim ajutor la alte instituții ale statului și am constatat că nu avem de unde. Așa că, nolens volens, singura soluție a fost să dezvoltăm capacitățile STS de a se implica în proiecte IT. Deja era celebră problema rezultatelor dintr-o secție de vot prin SMS. Am fost martelat public, dar asta nu m-a împiedicat să merg mai departe. Între timp, a apărut problema fondurilor europene și ale gestionării lor. În acest context, s-a ivit proiectul MySMIS. La un moment, într-o viziune strategică, am analizat posibilitatea ca noi, România, să nu mai primim niciun ban de la nicio Comisie Europeană dacă nu vom putea să demonstrăm cum sunt gestionați acești bani. Iar singura modalitate de a fi gestionați transparent era să-i trecem într-un sistem IT. Trecusem prin numeroase experiențe de genul cum a fost chestiunea cu IMM-urile. Asemenea concursuri de proiecte au mai fost, până când am descoperit o rețea de consultanți, care ocupau toate pozițiile și apoi se vindeau proiectele, era un fenomen care ne-ar fi dus și ne-ar fi rupt complet de Europa.  În acest context, a apărut MySMIS, dar testul suprem a fost informatizarea alegerilor, care a ieșit perfect.”

Nicoleta Macovei, CEO la S&T România a provocat oficialul ADR despre activitatea acestei Autorităţi în direcţia Transformării Digitale din România, prin clarificarea mecanismelor de lucru ale ADR, cât şi a ariei de cuprindere a activităţii acestei noi instituţii rezultate prin desfiinţarea fostului Minister al Comunicaţiilor. Oficialul unuia dintre cei mai mari integratori din România în proiecte de anvergură ICT a expus poziţia segmentului privat al pieţei în dificultăţile cu care se confruntă investitorii autohtoni, dar şi cei străini, atunci când vine vorba despre licitaţia, implementarea şi mentenanţa unor proiecte publice de utilitate la nivel naţional. Concluzia este că se doreşte o mai bună comunicare între ADR şi piaţa privată, clarificarea multor semne de întrebare asupra suprapunerilor unor atribuţii ale instituţiilor publice şi întărirea actului de management în sfera publică, dublată de o transparentizare eficientă a acestuia, în folosul întregii comunităţi profesionale ICT, dar şi a cetăţenilor, deopotrivă.

Intervenţia online a Ștefaniei Petre, Manager de reglementare şi securitate la Telekom Mobile România a vizat atenţia ITU în direcţia „unui segment important de populație, apropo de digital gap, pentru că seniorii sunt cei care descoperă tehnologia și se alătură marii mase de utilizatori. E foarte bine că începem să acordăm atenție acestui segment de populație. Ceea ce trebuie spus este că ar trebui să creștem gradul de conștientizare al utilizatorilor, pentru că am văzut recent cu ce fel de amenințări ne confruntăm, iar cea mai bună măsură de securitate pe care o poți lua este vigilența utilizatorului.

Această vigilență este cea mai bună armă pe care o avem în momentul de față, avem experiența unor atacuri recente – prin SMS sau MMS. Știm foarte bine că și operatorii au atras atenția utilizatorilor și au încercat să crească conștientizarea față de aceste amenințări. Să sperăm că efectele acestor atacuri să fie cât mai mici și, pe mai departe, că este o lecție foarte importantă pentru utilizatori, care trebuie să fie foarte atenți la mesaje din surse necunoscute, la linkuri din surse necunoscute, să nu instaleze aplicații din surse necunoscute. Este extrem de important să devină conștienți asupra acestor pericole.

Și pentru că vorbim despre securitate, eu cred că la momentul ăsta suntem într-o etapă în care cunoștințele despre securitate cibernetică ar trebui să fie dobândite timpuriu, pentru că fiecare copil din generațiile actuale are un dispozitiv, are o tabletă, un telefon, se nasc conectați. În acest context, cel mai probabil ar trebui să gândim încă de acum la nivel de politici lecții ușoare, să transmitem cunoștințele de securitate cibernetică de la cele mai fragede vârste, evident adaptate la specificul vârstei. Telekom Mobile are în ofertă servicii dedicate persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu prevederile legislației. Am avut campanii de informare cu Asociația Persoanelor cu Deficiențe de Auz.”

A doua parte a dezbaterii a fost dedicată Premierii celor mai votaţi profesionişti, executivi şi lideri ICT, în urma unui sondaj online de peste 1500 de utilizatori, care au propus la premii peste 300 de personalităţi. Dintre acestea, 25 s-au calificat în faza de cei mai nominalizaţi lideri ai industriei, urmând ca proiectul de valorizare a liderilor ICT din România să fie deschis până la sfârşitul anului în curs către cei “100 de oameni care au avut un impact decisiv asupra evoluţiei industriei ICT româneşti”.

Organizatorii dezbaterii au acordat două premii post-mortem pentru două personalităţi recunoscute de întreaga industrie a înaltelor tehnologii: Mihai Drăgănescu, fostul preşedinte al Academiei Române, unul dintre fondatorii cercetării informaţiei materiei şi dezvoltării industriei digitale autohtone şi Eugen Preotu, fost consilier ministerial şi organizator al unor manifestări de profil de mare impact naţional şi la nivel regional. Memoria înaintaşilor noştri trebuie respectată şi transmisă celor care intră cu primii paşi într-o industrie de prestigiu, în era digitală.

Vă prezentăm, în continuare, lista premianţilor ediţiei jubiliare a aniversării a 25 de ani de Comunicaţii electronice româneşti.     

Mulțumim, în final, tuturor participanţilor implicaţi şi partenerilor, fără de care nu am fi putut realiza un eveniment de o asemenea anvergură internaţională.