PNRR se adresează proiectelor mature, într-o stare avansată de elaborare. Cei care nu prind bani din PNRR să nu creadă că nu vor mai fi bani. Dimpotrivă, vor fi prea mulți pentru cât suntem noi capabili, ca și stat, să atragem – Svetlana GOMBOŞ, MIPE @ DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2021

0

Svetlana GOMBOŞ – DIRECTOR GENERAL – MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE @ DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2021, organizat de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICAŢII MOBILE şi TELECOMTV.RO pe 25 iunie 2021.

În PNRR s-a luat în calcul faptul că se va utiliza ce avem pe partea IT, fiind alocată o sumă considerabilă pentru upgrade-ul soluțiilor existente și integrarea acestora. Nicidecum ceea ce s-a investit nu se dă la o parte și rămâne caduc.

Trebuie neapărat să ținem cont de ceea ce s-a întâmplat până acum în dezvoltarea acestei mari arhitecturi digitale a țării, iar în scrierea și analiza pe care am avut-o în calcul la întocmirea PNRR s-a luat în calcul ceea ce este on going în acest moment, ceea ce a fost finanțat în perioadele anterioare, indiferent din ce surse, naționale sau comunitare, ceea ce dorim să facem și aveam în plan, dar nu s-a întâmplat prin programul de competitivitate.

Bineînțeles că ne-am uitat și la evoluția tehnologiei și am simțit nevoia ca ceea ce avem să fie upgradat și să fie integrat în tehnologiile de tip cloud ready.

Știm cu toții că nu am avut un cadru național de interoperabilitate pus la punct. Standardele de aplicare a acestui cadru, care era mai mult o enumerare de principii, nicidecum niște norme adevărate de punere în practică, ne-a împiedicat și pe noi ca autoritate de management și, bineînțeles, și pe beneficiari, aceia care au reușit să implementeze cu succes proiecte de transformare digitală și servicii digitale pentru cetățeni, să ajungă la nivelul patru de sofisticare și să atingă acel nivel de interoperabilitate de care avem nevoie în așa fel încât să avem principiul once only.

Comisia Europeană are o cerință pentru statele membre pe partea de achiziții în cadrul PNRR, respectiv prezentarea dovezii că acestea (contractele – n.r.) sunt semnate până la finele anului 2023, dar implementarea proiectelor trebuie să se încheie la finele anului 2026, iar banii vor veni pe etape de proiecte sau de reforme.

Comisia Europeană va acorda României un avans de 13% din bugetul PNRR, de la nivelul ministerului se va face împărțirea pe credite de angajament către ministerele de linie, iar acestea vor lansa apeluri exact cum se cunoaște, dar mai simplificate și vor fi in place mai toate mecanismele de decontare, pentru că nu avem capabilități, nu suntem o țară foarte bogată sau cu un cash flow foarte bun în așa fel încât să lăsăm beneficiarii să vină ei cu banii și apoi să decontăm dacă proiectul este 100% corect implementat.

Vor exista mecanisme la fel ca și la fondurile europene, în așa fel încât să ajutăm beneficiarii. PNRR se adresează proiectelor mature, este un aspect foarte important. Ne adresăm unor proiecte aflate într-o stare avansată de elaborare, cu studii de fezabilitate finalizate. Din acest motiv nu am putut introduce toate proiectele propuse.

Cei care au proiecte în fază incipientă vor avea posibilitatea să acceseze bani din alte programe de finanțare. Cei care nu prind banii din PNRR nu au o problemă, să nu creadă că nu vor mai fi bani. Dimpotrivă, vor fi prea mulți bani pentru cât suntem noi capabili ca și stat să atragem într-un timp atât de scurt.

Beneficiarii privați ar trebui să se pregătească, să-și facă un fel de portofoliu de achiziții, să înțeleagă, să se uite bine la ce scrie în PNRR și să-și pregătească capabilitățile pentru perioada următoare. Va exista un vârf de sarcină în anul 2023, nu numai pentru transformare digitală, ci pentru toate domeniile.

Ministerele de linie nu sunt familiarizate cu ceea ce înseamnă digitalizare. Fiecare instituție a transmis un plan, mai mult sau mai puțin coerent, și din acest motiv perioada de rafinare durează așa de mult pentru că fiecare a înțeles sau nu a înțeles cum să completeze fișa de cost a proiectului, a înțeles sau nu a înțeles nivelul de granularitate al acesteia. Din acest motiv ministerele de linie trebuie să-și rafineze intențiile, să explice mult mai clar și mai bine.

Pentru ministerul de resort, pandemia a însemnat foarte multe lucruri nu neapărat bune. A însemnat o presiune foarte mare pentru a ține în viață toate proiectele în derulare. La fel, a însemnat o presiune fantastică pentru a asigura agregarea PNRR, care a venit peste noi fără să fim foarte bine pregătiți. Este o alocare imensă pentru România, e ca și când avem o nouă perioadă de programare suprapusă peste perioada 2021 – 2027, cu sume foarte mari alocate digitalizării și transformării digitale, care ne-a pus în situația să ținem legătura și să agregăm opiniile din tot ceea ce înseamnă privat și public în așa fel încât să emitem o opinie coerentă, bună și ținând cont de tot ceea ce există dezvoltat până la momentul respectiv în România, de toate riscurile care sunt asociate acestei transformări digitale și, bineînțeles, să ținem cont de politica de dezvoltare a UE.

PNRR este un program care se adresează proiectelor mature. Știm din experiența cotidiană că nu toate proiectele merg cum trebuie.

Acest PNRR este în negociere, el are o formă, dar forma nu este definitivă, chiar acum mai sunt final touch pe diverse componente. Acele 1.300 de pagini ale PNRR sunt doar o interfață, în spate sunt o mulțime de tabele Excel, care ne aduc etape, termene, detalii la nivel pentru fiecare proiect.

După ce va fi aprobat, PNRR poate suferi modificări, în funcție de nevoile cu care ne confruntăm. Spre exemplu, dacă un proiect nu mai este de actualitate pentru că tehnologia a evoluat, putem solicita modificarea PNRR pentru respectivul proiect.