Manuela CATRINA – DIRECTOR – ŞCOALA EUROPEANĂ „OVIDIU ŞINCAI” @ DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2021, organizat de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICAŢII MOBILE şi TELECOMTV.RO pe 25 iunie 2021
Cred cu tărie că transformarea digitală este, poate, ultima noastră șansă să ne modernizăm acum. Dacă o vedem ca un instrument pentru a moderniza întreaga societate, întreaga guvernare, atunci poate că avem o șansă să schimbăm lucrurile în sensul bun al înțelesului.
E nevoie de oameni, dar și de politici, platforme și proceduri. Din păcate, de foarte multe ori când vorbim de transformarea digitală vorbim doar de platforme și, poate, un pic de politici, dar foarte puțin de procedurile care în administrația publică sunt extrem de complicate.
Cred că avem de gestionat în toate domeniile greaua moștenire, asta însemnând că există sisteme care sunt acolo, pe care nu le putem opri de azi pe mâine. De foarte multe ori, pe fondul crizei, am încercat să transferăm procesele în cloud sau în mobil, dar neschimbând vechiul sistem pe care îl aveam, fapt ce a condus la ratarea șansei de transformare a proceselor.
Trebuie să aducem modificări și la nivelul guvernării, zona unde lucrurile au fost stabilite conform unor criterii din secolul trecut. Dacă nu stabilim unde vrem să ajungem, procesul transformării digitale va fi dificil, anevoios.
M-am uitat, spre analiză, la mai multe PNRR-uri pe zona de digitalizare. Trebuie spus că PNRR nu e Sfântul Graal, nu este făcut să rezolve toate problemele pe care le avem, a fost un instrument dedicat unor anumite schimbări, generate de țările mari din Europa, și se vede asta în documentele lor.
Țara care investește cel mai mult în digitalizare este Spania, ca valoare nominală. Estonia își propune să investească extrem de mult, 20 miliarde de euro, iar România își propune 5,9 miliarde de euro. Noi suntem în partea a doua a clasamentului. Italia vrea să investească 51 miliarde de euro, Franța – 25 miliarde de euro, Germania – 14 miliarde de euro, Polonia – 7 miliarde de euro.
Acești bani sunt bani potențiali. Noi știm că în România este greu să aduci acești bani scriși pe hârtie, alte țări se pricep mai bine. Principalii piloni sunt infrastructura, competențele, business-ul și serviciile publice. În zona de infrastructură avem Very High Capacity Network (VHCN) și 5G. Pe segmentul VHCN, 16 din 20 de state analizate investesc. E vorba de 3% din totalul banilor PNRR. România va aloca 80 milioane de euro pe această zonă. Spre comparație, Austria investește 800 milioane de euro, Italia – 6,7 miliarde de euro, dar în această sumă intră și 5G. Pentru zona 5G, 13 din 20 de state analizate investesc în această zonă. România, nu. Germania investește 1,6 miliarde de euro.
La zona de competențe, unde avem două subzone, respectiv competențe de bază și specialiști înalt calificați. Toate statele investesc în această zonă 8% din suma totală a PNRR. România vrea să investească 1,1 miliarde de euro, dar nu-mi este clar cum. Pe partea de specialiști de înaltă calificare, 9 din cele 20 de state investesc, în timp ce România deloc. Spre comparație, Italia investește un miliard de euro. Franța și Germania investesc foarte mult în scheme de susținere a doctoranzilor și a oamenilor care fac cercetare în domenii de vârf. Ca exemplu, Franța vrea să plătească acestor specialiști 15.000 euro pe an în plus la salariu și îi trimite spre industrie, spre microcipuri, sateliți. Franța are trei scheme diferite.
Pentru zona de business, a treia, 19 din 20 de state investesc, cifrele cumulate se duc undeva la 5% din suma totală a PNRR, România vrea să aloce 0,8 miliarde de euro, din care 0,7 miliarde de euro pentru IMM-uri, dar e puțin în comparație cu alte state.
Senzația mea este că PNRR-ul României este o shaorma cu de toate. Se vede lipsa de competență și impotența administrației, și nu mă refer la actualul Guvern, este vorba de o continuitate. Mare parte din proiecte sunt proiecte recuperate, refăcute. Senzația mea este că nu știm exact ce vrem cu acest PNRR.
Pe partea de servicii publice, a patra, care se referă la digitalizarea serviciilor publice, toate statele alocă bani în această direcție. România vrea să investească 1,9 miliarde de euro în cloud și interconectare, dar nu-mi este clar cum vom reuși să luăm acești bani. În cazul altor state, dar nu și România, am văzut că PNRR este corelat cu alte programe de finanțare. Cred că PNRR-ul României, ca document, nu a fost citit de cineva de la început la sfârșit. Spun asta cu responsabilitate, pentru că am lucrat la foarte multe proiecte de guvernare, și știu ce înseamnă să pleci de la 7.000 de pagini, de la 3.000 pagini și să ajungi la 100 sau 50 de pagini.
În ansamblu cred că se vor întâmpla lucruri bune în zona digitalizării. Văd lucruri frumoase care se întâmplă la nivelul administrației locale, pe care am avea șansa să le scalăm.
Sunt un pic îngrijorată de layer-ul cyber security, pentru că în cazul marilor proiecte este exact zona care se taie prima, în contextul în care și banii sunt mai puțini în perioada asta.
Nu am mari așteptări de la PNRR, dar probabil că niște lucruri se vor întâmpla, fie de bunăvoie, fie siliți de alții.
