Andrei NICULAE, Vicepreşedinte – ADR – Autoritatea pentru Digitalizarea României @ Gala Campionilor Internet – 30 de ani de Internet în România, organizată de Digital Transformation Council, în parteneriat cu Camera de Camera de Comerţ şi Industrie a României, alături de Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV, la Palatul CCIR, pe 17 mai, cu prilejul Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Pentru mine este o deosebită onoare să vorbesc cu dvs, să vă cunosc, să vă văd, să iau legătura cu cei care au pus bazele internetului în România, cei care au muncit ca noi, România, să avem internet, internet de care generația mea și generațiile viitoare beneficiază și se bucură în prezent.
Fără munca și efortul depus de dvs într-o perioadă în care erau, poate, și alte priorități, fără munca pe care ați depus-o să ne aduceți internetul, noi nu am fi putut să avem astăzi acces la aceste lucruri.
În anii ’80 a fost concepută o scară prin care autorul a reușit să sintetizeze și să calculeze timpul necesar pentru dublarea cunoștințelor umanității. Dacă în 1900 s-a calculat că dublarea cunoștințelor se va realiza în 100 de ani, în 1945 acest indicator a coborât la 25 ani, în prezent acest indicator se situează la 12 ore. Această dinamică, acest rezultat nu ar fi fost posibil fără internet.
Construind pe temelia muncii dvs, cei care ați adus internetul în România, avem și noi acum oportunitatea, obligația și misiunea de a aduce mai aproape de oameni transformarea digitală.
Din punctul meu de vedere, transformarea digitală reprezintă ocazia unei revoluții, revoluție pe care a avut-o România în anii ’90 odată cu apariția internetului.
Revoluția transformării digitale ne va permite astăzi să regândim, să avem un T zero, să regândim modul în care statul interacționează cu cetățeanul, să regândim acele procese birocratice, să eliminăm acele deficiențe și lacune pe care le au instituțiile statului, care îngreunează viața cetățeanului.
Nu trebuie să ne ascundem de aceste realități. Și noi, reprezentanții statului, suntem cetățeni și ne lovim de un stat greoi, de cele mai multe ori, ne lovim de interacțiuni poate neplăcute cu funcționarii. Pierdem și noi ore în trafic, la fel ca și dvs, la fel ca și toți cetățenii țării.
În esență, noi suntem niște curieri între instituțiile statului, pentru că noi, ca cetățeni, astăzi, trebuie să alergăm între instituții, să ducem un dosar cu șină, prin care livrăm și punem la dispoziție niște documente pe care statul oricum le are, dar pe care nu vrea să le interoperabilizeze sau pe care nu a reușit să le interoperabilizeze până în prezent.
Digitalizarea în România s-a făcut insular, au existat și există o mulțime de platforme digitale pe care statul le pune la dispoziție, dar bazele de date din spatele acestor baze de date nu sunt conectate.
Fără magistrale de date, fără modalități de comunicare între platforme, nu putem avea digitalizare și transformare digitală care să aducă beneficii cu adevărat cetățenilor.
O altă zonă din care avem obligația să învățăm de la dvs, de la cei care ați adus internetul în România, este zona de provocări. Cu siguranță că și dvs, în anii ’90, v-ați lovit de temeri din partea societății, v-ați lovit de discuții, care sunt prezente și astăzi în spațiul public, referitoare la faptul că internetul va lua oamenilor locurile de muncă, că internetul sau alte entități ne spionează, iar noi avem obligația să discutăm cu dvs și să vă ascultăm, să aflăm modul în care ați reușit să depășiți aceste temeri.
Din punctul meu de vedere, trebuie să insistăm pe comunicare, trebuie să vorbim cu oamenii, trebuie să le prezentăm beneficiile transformării digitale, felul în care aceasta eficientizează relația cu statul.
Social media este o junglă și, în acest context, este foarte importantă igiena digitală a fiecăruia, felul în care ne ținem parolele, felul în care administrăm conturile, felul în care filtrăm informațiile, cu care suntem bombardați zilnic și din toate părțile.
Este responsabilitatea fiecărui, pe de o parte, dar și a statului, pe de altă parte, să dezvolte și să construiască platforme și soluții digitale care să pună securitatea cibernetică pe prim plan.
Atunci când construim o platformă digitală, pentru că ne obligă contextul, trebuie să punem securitatea cibernetică pe prim plan, lucru pe care îl facem.
Cel mai de succes proiect al ADR este ghișeul.ro, care din acest an are și o versiune mobilă. De la lansare, versiunea mobilă a ajuns la 200.000 de instalări. Avem 1,7 milioane de utilizatori care realizează constant plăți. De la începutul anului, prin ghiseul.ro s-au făcut plăți de un miliard de lei. Sunt peste 400 de tipuri de plăți, peste 1.500 de instituții înrolate.
Toate aceste cifre arată că românul are apetit pentru interacțiune digitală cu statul. Românului nu-i este frică de tehnologie, dimpotrivă.
Un reprezentant al unei bănci mi-a relatat că o bună parte din clienți nu mai ridică cardurile fizice de la unitățile instituției, pentru că au pe telefonul mobil accesibil cardul cu ajutorul cărui pot face plăți contactless.
Teza că românului îi este frică de digital este falsă. Poate românul nu are încredere în Guvern, în soluțiile digitale pe care noi le punem la dispoziție, dar în digital, nu.
ADR are mai multe proiecte în derulare, pe care trebuie să le facem cunoscute.
Trebuie să oferim cetățeanului servicii publice de calitate, nu trebuie să mai punem cetățeanul să fie curier între diverse instituții ale statului, să piardă timp în trafic sau în fața unui ghișeu deservit de un funcționar mai puțin amabil.
