După plata de azi a 6 miliarde euro în favoarea Spaniei, Comisia Europeană a acordat până acum peste 150 de miliarde de euro statelor membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), din care face parte şi PNRR românesc. În cei doi ani de la crearea sa, deja MRR a stimulat reforme și investiții transformatoare în toate statele membre ale UE, accelerând atât tranziția verde cât și pe cea digitală, sporind reziliența globală a Uniunii, susţin oficialii comunitari.
Aceasta este o etapă importantă în punerea în aplicare a MRR, instrumentul esenţial din centrul planului de redresare NextGenerationEU pentru Europa, în valoare de 800 de miliarde de euro. În cei peste doi ani de la crearea sa, MRR a stimulat reforme și investiții transformatoare în toate statele membre ale UE, accelerând tranziția verde și cea digitală, sporind reziliența globală a Uniunii.
Întrucât punerea în aplicare a MRR continuă la viteză maximă, Comisia a lansat pe 31 martie o hartă interactivă online care prezintă proiectele sprijinite de MRR și puse în aplicare pe teren de statele membre. Harta va spori și mai mult transparența funcționării MRR și a impactului său tangibil asupra cetățenilor, întreprinderilor și societății civile din UE.
Harta interactivă vine şi ca o reacţie la sondajele de opinie negative din mai multe ţări UE la adresa birocraţiei de la Bruxelles şi Strasbourg, cetăţenii comunitari manifestându-şi nemulţumirea faţă de măsurile greoaie şi care nu se văd în buzunarele acestora. Astfel, doar 46% dintre români mai cred azi că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 62% media europeană, se arată în cea mai nouă ediție a Eurobarometrului, din martie 2023, realizat de către Parlamentul European, tendințe sociodemografice 2007 – 2022. Potrivit sondajului, în 2015 numărul românilor care spuneau că apartenența la UE este un lucru bun era mult mai mare, 68%, comparat cu media UE de la acea vreme, de 54%.
ro-sociodemographic-trends-2023Către o cartografiere cuprinzătoare a proiectelor MRR
Harta interactivă va fi actualizată periodic pe măsură ce noi informații devin disponibile. Aceasta permite efectuarea unui „tur virtual” al implementării planurilor naționale de redresare și reziliență ale statelor membre. Harta oferă o imagine de ansamblu a reformelor și investițiilor selectate sprijinite de MRR:
- indică poziția lor geografică în statele membre și oferă informații cu privire la situația lor actuală, și anume o scurtă descriere a stadiului implementării, precum și etapele următoare aferente;
- oferă acces la informații mai detaliate privind proiectele disponibile pe paginile dedicate țărilor de pe site-ul web al Mecanismului de redresare și reziliență, precum și la alte resurse online, cum ar fi site-urile web ale planurilor naționale de redresare și, dacă sunt disponibile, site-urile web ale proiectelor specifice finanțate prin MRR.
În cadrul MRR, statele membre primesc finanțare după finalizarea cu succes a jaloanelor și a țintelor convenite în prealabil, care corespund diferitelor etape ale punerii în aplicare a reformelor și a investițiilor.
Cu toate acestea, includerea unei reforme sau a unei investiții specifice pe hartă nu implică neapărat faptul că statul membru a primit deja finanțare din MRR pentru proiectul respectiv (de exemplu, este posibil ca un stat membru să fi început deja implementarea proiectului cu finanțare națională). De asemenea, harta nu aduce atingere niciunei evaluări viitoare efectuate de Comisie cu privire la îndeplinirea jaloanelor sau a țintelor aferente unui anumit proiect.
Peste 350 de proiecte finanțate din MRR au fost deja incluse pe hartă
Harta îi va ajuta pe utilizatori să vizualizeze peste 100 de reforme pe care statele membre le-au pus sau le pun în aplicare ca parte a planurilor lor de redresare și reziliență, cum ar fi introducerea de către Spania a unei noi taxe pentru ambalajele din plastic de unică folosință, simplificarea procedurilor de acordare a licențelor pentru instalarea surselor regenerabile de energie în Grecia sau o reformă anticorupție în Croația.
Sunt incluse în prezent pe hartă și peste 250 de investiții, cum ar fi lansarea procedurii de achiziții pentru sistemul de transport din Riga (Letonia), introducerea unui abonament forfetar pentru a favoriza transportul public durabil în Austria sau finalizarea lucrărilor pentru regenerarea cartierelor în Slovenia.
Proiectele care figurează pe hartă au fost selectate pe baza stadiului de implementare atins. Harta completează și dezvoltă informațiile puse la dispoziția publicului de către statele membre, care sunt responsabile pentru implementarea și monitorizarea planurilor lor naționale de redresare și reziliență. Punerea în aplicare a MRR este încă în curs, ceea ce înseamnă că unele proiecte care vor primi finanțare prin MRR nu au fost încă definite. Prin urmare, harta nu urmărește să ofere o imagine de ansamblu exhaustivă a proiectelor finanțate prin MRR.
Care sunt etapele următoare?
Harta va fi actualizată periodic, pe măsură ce implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență avansează și pe măsură ce Comisia obține noi informații cu privire la progresul proiectelor legate de reformele și investițiile realizate de statele membre, în special datorită informațiilor transmise în contextul cererilor de plată.
Harta va include, de asemenea, informații privind cei mai mari 100 de beneficiari finali ai finanțării din MRR pentru fiecare plan național, atunci când astfel de informații vor fi disponibile mai târziu în cursul acestui an.
Contextul comunitar
Punerea în aplicare a MRR și îndeplinirea eficientă a obiectivelor sale necesită un nivel ridicat de transparență în privinţa funcționării și utilizării concrete a finanțării MRR de către statele membre. Pentru a asigura transparența, Comisia publică periodic informații pe site-ul web dedicat Mecanismului de redresare și reziliență și a instituit tabloul de bord privind redresarea și reziliența, unde furnizează periodic informații actualizate cu privire la plățile și progresele înregistrate de statele membre.
Regulamentul REPowerEU a sporit și mai mult transparența, impunând statelor membre să creeze un portal public ușor de utilizat care să conțină date privind cei 100 de destinatari finali care primesc cele mai mari sume de finanțare din MRR. Statele membre vor trebui să își actualizeze propriul portal cel puțin de două ori pe an.
