M. MURGULEȚ @ BURSA TECH: Cele trei domenii – telemedicină, e-learning și telemuncă – sunt într- stare deficitară în România. De aproape 1 an de când am părăsit poziția de CIO guvernamental, stadiul proiectelor a rămas cam același, un exemplu fiind catalogul electronic, care deși a primit finanțarea în septembrie 2019, nu a înaintat

Marian MURGULEŢ – Ex CIO – GUVERNUL ROMÂNIEI @ Conferința BURSA TECH România – Topul platformelor de Telemedicină, eLearning, Telemuncă, organizată de către Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV pe 5 noiembrie 2021.

Cele trei domenii din titulatura conferinței de astăzi – telemedicină, e-learning și telemuncă – sunt într- stare deficitară în România, din păcate, și cred că asta face imperios necesară alocarea unor resurse umane net superioare pentru recuperarea întârzierilor.

Transformarea digitală, așa cum am spus și cu alte ocazii, este o prioritate discursivă în majoritatea cazurilor, din păcate, și vedem rezultatele în viața noastră de zi cu zi atunci când cetățeanul și mediul de afaceri interacționează cu instituțiile statului. 

O știm cu toții pe propria piele, indiferent că lucrăm la stat sau la privat, toți avem momente în care interacționăm cu instituțiile statului.

E foarte bine că avem un viitor luminos, că avem finanțări multe care stau să vină, și așa este, dar suntem deficitari la programele anterioare. De la momentul în care am părăsit poziția de CIO guvernamental și până în prezent, stadiul proiectelor de digitalizare cu bani europeni este cam același, din păcate.

Spre exemplu, la Ministerul Educației există proiectul privind managementul școlarității (catalogul eletronic), cu un buget de 49 milioane de euro, cu finanțare obținută în septembrie 2019, al cărui stadiu este același și în prezent.

La finele anului trecut, am chemat responsabilii proiectului și am solicitat să dea note explicative cu privire la motivele pentru care acest proiect stagnează.

Fiecare responsabil spunea cam așa: dacă doriți dvs să-i dau drumul, îi dau drumul, iar răspunsul meu era că nu trebuie să iei această decizie pentru că am spus eu, ci să explici de ce nu dai drumul la hârtii. Dacă sunt probleme, menționează că acestea constituie motive pentru care refuzi să semnezi.

Întârzierea proiectelor are mai multe explicații, una dintre ele fiind capacitatea administrativă redusă a instituției. Sunt oameni care nu vor să-și asume responsabilități, o parte dintre ei sunt dezinteresați din varii motive, chiar dacă au know-how-ul necesar. De asemenea, se manifestă la nivelul top managementului o incapacitate de a înțelege subiectul transformare digitală.

În decembrie 2020, în doar două zile, am reușit să dăm drumul la documentația proiectului către ANAP, iar în prima decadă a lunii ianuarie, în data de 8 ianuarie, am primit avizul conform condiționat și, chiar dacă era un aviz condiționat, ar fi trebuit lansată licitația. 

Am plecat pe 12 ianuarie și nici până în prezent nu a fost lansată licitația. Practic, a trecut un an de zile și nu s-a întâmplat nimic în privința acestui proiect.

De-a lungul timpului, am lucrat în mai multe guverne, am avut relații bune atât cu reprezentanți ai PSD, cât și ai PNL, dar am avut și catastrofe atât cu reprezentanți PSD, cât și ai PNL.

Frica de semnătură la nivelul factorilor de decizie dintr-o instituție poate fi eliminată prin angajarea unor consilieri care se pricep și care pot spune unde lucrurile sunt ok și unde sunt probleme.

În cazul în care azi s-ar dori lansarea licitației pentru catalogul școlar, mai devreme de ianuarie nu poate fi văzută pe SICAP/SEAP, sunt o serie de pași de parcurs și, oricât de rapizi ar fi, abia la începutul anului viitor ar putea fi finalizați.

Și la Ministerul Sănătății lucrurile au același status, nicio schimbare față de începutul anului în privința licitațiilor.

Proiectul pentru registrele de sănătate (RegInterMed), cu un buget de 67,5 milioane de lei, și proiectul pentru evidența clinică a secțiilor ATI, estimat la 67,5 milioane de lei, plus un proiect referitor la creșterea capacității administrative a Ministerului Sănătății și Direcțiilor de Sănătate Publică, în valoare de aproape 22 milioane de lei, sunt în același stadiu, cu finanțare pentru exercițiul financiar care s-a încheiat în 2020 și la niciunul nu s-a lansat procedura de achiziție publică.

Sunt proiecte cu valoare mare, gândite înainte de pandemiei, care ar fi ajutat în această perioada, cum ar fi proiectul pentru secțiile ATI.

Și la alte ministere sunt proiecte mari, cu bugete mari, cu finanțare semnată în urmă cu aproape doi ani, dar procedurile încă nu au fost lansate.

Cred că dacă ministerele amintite anterior, dar și celelalte, și-ar lua consultanță în proiecte, starea proiectelor ar fi alta. Spre exemplu, sunt ministere care au un om la IT care înțelege doar 2% din viitorul proiect. Nu poți să ai pretenții în astfel de situații. 

Cheltuielile de consultanță sunt eligibile și, când eram în Guvern, le spuneam tututor să apeleze la consultanți.

Cu ceva ani în urmă, Romsilva a vrut să pună în practică un sistem informatic de gestionare a fondului forestier, a făcut proiectul, care avea finanțare nerambursabilă de 22 milioane de euro, dar ministerul de resort nu a semnat, pentru că, probabil, cineva din instituție nu a dorit ca sistemul informatic să fie pus în funcțiune și, astfel, să se obțină o imagine clară și precisă a situației reale a fondului forestier.

Din câte știu, proiectul a fost readus în discuție și introdus în PNRR. Să sperăm că la a doua încercare soarta proiectului va fi mai bună.

În România, specialiștii au gândit proiecte IT cu finanțare europeană din 2013 și am ajuns în 2021 și, pentru o bună parte din ele, nici până în prezent nu au fost lansate licitațiile.