Liviu IONESCU @ Gala Campionilor Internet – 30 de ani de Internet în România, organizată de Digital Transformation Council, în parteneriat cu Camera de Camera de Comerţ şi Industrie a României, alături de Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV, la Palatul CCIR, pe 17 mai, cu prilejul Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
M-am întâlnit cu UNIX-ul în anul 1985, dar la vremea respectivă UNIX era un fel de cutie neagră, nu avea niciun fel de fire, niciun fel de conectivitate cu nimeni. Citeam despre fel și fel de protocoale, dar n-am avut în anii aceia nicio oportunitate de a pune în aplicare așa ceva.
În anii 1990 – 1991, am lucrat în Austria la o firmă din Salzburg și, pentru că m-au văzut interesat de aceste chestiuni, m-au pus să le pun în practică. Am avut acces la internet, e-mail, de toate.
Când am revenit în țară, mi-au lipsit „jucăriile” acestea. Împreună cu Alexandru Rotaru, care pornise grupul de UNIX, am tot discutat cum să facem. El era de părere să facem ceva prin asociație. Pe cei de la EUnet i-am cunoscut la Viena și, pentru că se îndreptau spre comercial, am decis să facem o chestie comercială.
Toată treaba asta a durat ceva timp. Primele transmisiuni le-am început în 1992 prin UUCP (Unix to Unix Copy), un protocol care funcționa pe linii dial-up. Tot în perioada aceea și Fundația Soros a început să fie interesată de o legătură de e-mail și am acceptat să le oferim conectivitate.
În anii aceia, 1992 – 1993, aveam deja o rețea care comunica prin linii telefonice prin protocolul UUCP și ne-am pus problema unei conectivități prin protocolul TCP/IP. Totul a durat ceva mai mult decât am sperat noi.
În vara anului 1993 am reușit să înființăm EUnet Romania și atunci am putut să obțin linii mai multe și linii analogice de date. Am avut o legătură prin X25, prin Paris dacă îmi aduc bine aminte, apoi am trecut la linii de viteză mai mare, prin satelit.
Linia cu Parisul s-a blocat într-o noapte ca urmare a unei bucle de e-mailuri și aveam de plătit 8.000 de dolari la Transpac. În noaptea aceea, între 24.00 și 3 dimineaţa, am lucrat pentru a pune niște filtre, apelând la cartea Send e-mail a lui Eric Altman.
La acea vreme, traficul se plătea la kilobyte, trimis/recepționat. Nu conta direcția, ci volumul. Evident că mesajele recepționate intrau la socoteală și era o mare problemă să le explicăm utilizatorilor să-i convingă pe partenerii lor din străinătate să se limiteze la mesaje mai scurte. Până la urmă, am scos mufa de la router, dar traficul nu s-a oprit. În final, am blocat calculatorul din SUA, discutând cu niște oameni din Puerto Rico. Ulterior, s-a dovedit că acea buclă a fost de vină.
Voiam să reamintesc faptul că, înainte de primele transmisii ale EUnet-ului, Nini Popovici, care nu mai este printre noi, a realizat la Politehnica primele legături de e-mail. El a fost un mentor pentru mine în domeniul ăsta. Ne-am întâlnit de mai multe ori și mi-a arătat cum se configurează și cum funcționează e-mailul.
Firma EUnet a funcționat cu acest nume până în anul 2000, după care a fost redenumită KPNQwest, după care a fost integrată în grupul GTS Telecom, care a fost cumpărată de Deutsche Telekom în 2014.
