Eduard LOVIN, ANCOM @ DIGITAL TRANSFORMATION GALA 2021: Dezvoltarea unei economii digitale în România nu poate fi susținută doar cu performanțele din sectorul telecom, nu mai poate doar acest sector să suplinească deficiențele existente. Decalajele României față de alte state UE, în materie de servicii publice digitale și alfabetizare tehnologică și digitală a populației sunt mult prea mari. Este un apel către toți decidenții din administrația centrală, guvernamentală și locală să adreseze această problemă.

Eduard LOVIN, VICEPREȘEDINTE – ANCOM @ DIGITAL TRANSFORMATION GALA by COMUNICAȚII Mobile 2021, ediția a 18-a anuală, organizată de către DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 10 decembrie 2021.

Sunt prezent la Stockholm, Suedia, la ultima plenară a BEREC pe anul 2021, unde se discută planul acestei instituții pentru anul 2022, care este legat de transpunerea directivelor UE, una dintre acestea fiind adoptarea legată de Codul telecomunicațiilor.

De asemenea, BEREC (Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice) își propune promovarea conectivității și a accesului la rețele de foarte mare capacitate în tot spațiul UE, promovarea concurenței, a investițiilor eficiente, a inovației și a protecției consumatorilor.

LIVE

În plus, BEREC vrea să contribuie la dezvoltarea pieței europene de telecomunicații.

ANCOM se implică activ în activitatea BEREC, pentru că, astfel, deservim mai bine interesele consumatorilor români.

Pe parcursul anului 2022, așa cum s-a întâmplat și în acest an, se vor dezbate noi reguli pentru ajutoarele de stat pentru extinderea rețelelor ultrarapide în zonele în care sunt insuficient dezvoltate. De asemenea, se va discuta despre armonizarea indicatorilor statistici la nivelul  Uniunii Europene, precum și posibilitatea conectivității satelitare pentru serviciul universal.

Pentru cei mai puțin familiarizați de subiectul BEREC, vreau să le spun că înainte de a se formaliza decizii, hotărâri pe domeniul telecom de către Comisia Europeană, de către Parlamentul European sau Consiliul European, acestea sunt dezbătute și argumentate temeinic în acest cadru, al BEREC, care include toate autoritățile de reglementare în domeniul comunicațiilor din statele UE și Comisia Europeană. 

Aș aminti aici reducerea tarifelor de terminare apeluri la fix și mobil, precum roaming ca acasă. Acestea au fost ani de zile dezbătute și argumentate de către specialiști în cadrul BEREC, împreună cu Comisia Europeană, înainte să devină decizii benefice pentru utilizatorii din spațiul UE.

Revenind la România, vreau să dau publicității, în premieră, o serie de indicatori privind evoluția pieței comunicațiilor în prima parte a anului 2021.

Datele arată că internetul revine la ritmurile susținute de creștere pre-pandemie: 3% creșterea numărului de conexiuni, până la 5,85 milioane de conexiuni, 6% creșterea traficului de internet fix, la 5,8 milioane de TB.

Tot în acest semestru, am depășit numărul de 3 milioane de gospodării conectate cu fibră până acasă, capabile de super-viteze. 

În ceea ce privește internetul mobil, circa 70% dintre conexiuni sunt 4G și 5G, în creștere semestrială de 4%, astfel că traficul mediu lunar per locuitor a ajuns la aproape 6 GB.

Pe segmentul internet fix, datele statistice arată că avem un plus de 166 mii noi conexiuni în primele 6 luni, numărul total a ajuns la 5,85 milioane (+3%), 82% permiţând viteze care depășesc 100 Mbps.

Traficul mediu lunar a ajuns la 50 GB per locuitor (aproape 1,7 GB/zi).

La nivel național, 7 din 10 gospodării deţin conexiuni de internet fix, adică 8 din 10 în mediul urban şi 6 din 10 în mediul rural, însă creșterea din rural (+6%) este net superioară celei din urban (+1%).

Primii trei jucători sunt RCS&RDS – 61%, grupul Telekom – 17% și Vodafone – 12%.
Pe partea de internet mobil, numărul total de conexiuni active (20,5 milioane) a rămas relativ neschimbat, iar 69% dintre acestea permit 4G şi 5G.

18,8 milioane (+1%) conexiuni sunt legate de telefonia mobilă, realizate prin intermediul telefoanelor mobile, iar 1,7 milioane sunt dedicate internetului mobil, realizate prin modem/card/USB (minus 6%).

Traficul mediu lunar a fost de 5,8 GB per locuitor, adică aproape 200 MB/zi.
După numărul de conexiuni active, primii 3 furnizori erau Orange – 39%, Vodafone – 25% şi RCS&RDS – 20%.

În cazul telefoniei mobile, numărul de cartele SIM active rămâne relativ constant, iar creşterea cu 300.000 a numărului de cartele SIM cu abonament a fost anulată de scăderea cu 400.000 a numărului de cartele SIM preplătite.
Traficul de voce se menține la aproximativ 35 miliarde de minute (minus 1%), însemnând o medie lunară per locuitor de 5 ore şi 4 minute, în timp ce traficul SMS s-a înjumătăţit în ultimii doi ani, ajungând la o medie lunară de 24 SMS/locuitor.
În funcție de numărul de cartele SIM active, primii 3 furnizori erau Orange – 38%, Vodafone – 29% şi RCS&RDS – 17%.

Telefonia fixă a înregistrat o scădere de 8% a numărului de abonaţi şi de linii, așa cum s-a întâmplat și în anii precedenți, însă traficul total de voce a scăzut cu doar 4%;

În funcție de numărul de abonați, primii 3 furnizori erau RCS&RDS – 40%, grupul Telekom – 37% şi Vodafone – 21%.

Serviciile televiziune numără 7,8 milioane de abonaţi  (minus 0,1%), dintre care 6,0 milioane prin cablu (77%, în creștere semestrială cu +3%), 1,6 milioane prin satelit – DTH (minus 9%) și 0,1 milioane (minus 3%) prin IPTV.
În funcție de numărul de abonați, primii 3 furnizori erau RCS&RDS – 63%, grupul Telekom – 14% şi Vodafone – 11%.

Veniturile din sectorul telecom au înregistrat o ușoară scădere (-1%) în prima jumătate a anului 2021, totalizând 8,4 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro).
Telefonia mobilă a generat 36% din totalul veniturilor, internetul fix și mobil 33%, retransmisia programelor TV 14%, telefonia fixă 9%, iar celelalte tipuri de reţele/servicii 8%.
În funcție de veniturile obținute din comunicaţii electronice, primii 3 furnizori erau Orange – 25%, Vodafone – 24% și grupul Telekom – 24%.

Profit de faptul că sunt prezent la plenara BEREC, la un eveniment din UE, și vreau să atrag atenția că dezvoltarea unei economii digitale în România, a unei societăți digitale, nu poate fi susținută doar cu performanțele din sectorul telecom, nu mai poate doar acest sector să suplinească deficiențele existente.

Decalajele României față de alte state UE, decalajele în materie de servicii publice digitale și alfabetizare tehnologică și digitală a populației sunt mult prea mari. În acest sens, trebuie să ne uităm la clasamentul DESI. Este un apel către toți decidenții din administrația centrală, guvernamentală și locală să adreseze această problemă.