Ana-Maria DEMIRAS – Medic Primar Cardiolog,MedLife @ MEDTECH Forum 2024, organizat de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 25 aprilie și moderat de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Prezentarea mea din cadrul MEDTECH Forum are o parte practică și una medicală și o să vorbesc din punct de vedere al cardiologului și al modului în care integrăm factorii de risc cardiovascular în practica noastră curentă.
Noi lucrăm după ghidul de bună practică medicală de foarte mult timp, dar precizez că americanii sunt cu mult în fața noastră și ghidurile lor ies mereu înaintea ghidurilor europene, în ceea ce privește practica medicală.
Legat de integrarea factorilor de risc cardiovascular în practica digitală, ei lucrează de foarte mult timp pe partea digitală cu scorurile de risc cardiovascular în ceea ce privește programele de infarct național, programul STEMI, programul non-STEMI sau în ceea ce privește prevenția primară la pacienți. Este extrem de importantă partea de prevenție primară și din păcate se vorbește foarte puțin despre ea, cu toate că pacientul ar trebui să fie principalul motor după care noi lucrăm.
Vreau să vă reamintesc că boala cardiovasculară este, din păcate, principala cauză de deces pe plan mondial, de mulți ani de zile încoace și situația se păstrează în continuare așa.
17,8 milioane de persoane mor anual, la nivel global, de boală cardiovasculară. Din păcate, cei mai mulți pacienți, peste 75% dintre ei, mor în țările cu venituri mici și medii.
Organizația Mondială a Sănătății arată că Asia și Europa Centrală sunt pe harta roșie, din punct de vedere al patologiei cardiovasculare și bolile cele mai importante, cu care ne confruntăm în practica curentă sunt boala cardiac-ischemică, deci, practic, prin progresia aterosclerozei și nediagnosticarea ei precoce, și accidentului vascular cerebral fatal. Hipertensiunea, de asemenea, este implicată în acest proces.
Toate zonele roșii sunt reprezentate de această patologie.
Cei mai implicați factori de risc în această patologie sunt factorii legați de comportamentul nostru pe care îl avem în viața de zi cu zi, de obiceiurile noastre alimentare, expunerea la fumatul pasiv și activ, factorii metabolici, hipertensiunea arterială nediagnosticată și necontrolată, din păcate, valorile mari ale colesterolului seric, valorile glicemiei serice crescute, indicele mare de masă corporală și apariția disfuncției renale, mai nou. În ceea ce privește factorii de mediu, menționez noxele atmosferice, la care suntem expuși cu toții, poluarea atmosferică ocupând primul loc în această privință.
Așadar, avem o mare problemă cu toții. Ne confruntăm și cu probleme economice, cele mai recente date pe care ni le raportează un jurnal european de cardiologie, din august 2023, arătând că Uniunea Europeană are costuri fabuloase în ceea ce privește boala cardiovasculară.
Peste 282 de miliarde de euro se cheltuie pentru a trata patologie cardiovasculară, iar costul pe cap de locuitor din Europa ajunge la circa 630 de euro. Dacă aceste costuri sunt unele extrem de mari, în prevenția primară se investește o sumă extrem de mică. Doar 3% din aceste venituri sunt utilizate pentru a preveni apariția bolii cardiovasculare, iar restul veniturilor sunt folosite, efectiv, pentru a trata pacienții, ceea ce nu este tocmai de bun augur pentru sistemul de sănătate și nici pentru pacienți, pentru că sunt foarte multe lucruri care se pot preveni.
România este tot pe harta roșie în ceea ce privește riscul cardiovascular. Zona geografică în care ne aflăm indică risc cardiovascular foarte crescut de a dezvolta boală cardiovasculară, lucru care ni-l raportează și Ghidul Societății Europene de Cardiologie în 2021. Acesta este ultimul ghid de prevenție care a apărut până în prezent, care ne aduce în față ultimul scor de prevenție. Înainte era scor simplu.
Au venit anumite actualizări și s-a făcut scor 2 pentru persoanele în vârstă, de peste 75 de ani, care nu erau luate la această categorie de risc și nici pacienții cu vârstă de 40 de ani.
Această hartă de risc este de un imens ajutor pentru noi, ca și clinicieni, cât și pentru dumneavoastră din punct de vedere economic. Harta de risc are câțiva parametri simpli. Utilizează valoarea tensiunii arteriale a pacientului în momentul evaluării, valoarea colesterolului seric, statutul de fumător sau de nefumător al pacientului și sexul feminin sau masculin. Dacă ne uităm pe hartă și observăm, să zicem, un pacient în vârstă de 55 de ani, cu o tensiune arterială de 120 cu 90 mm coloană de mercur, acesta are un risc cardiovascular de 10% de a dezvolta un eveniment cardiovascular pe o perioadă de 10 ani, cu toate că el are în momentul evaluării o tensiune arterială absolut normală. Această hartă de risc se raportează la pacienții aparent sănătoși, care intră în cabinet în viața de zi cu zi.
Așadar, aceste hărți de risc ne ajută foarte mult să încadrăm pacienții și să îi tratăm într-un mod corect și să le întocmim un plan de tratament. Ideea este să facem aceste hărți de risc cardiovascular la pacienții noștri, tocmai ca să ne ajutăm țintit să folosim ghidul de practică medicală pe strategii bazate pe dovezile pe care le avem în spate. Scorurile de risc au evoluat, analizând și pacienții hipertensivi, diabetic.
Încadrând pacientul într-o hartă de risc, avem practic o schemă de tratament concretă și valori ale parametrilor clinici la care trebuie să ajungem la acești pacienți ca să nu escaladeze către o problemă mult mai gravă de sănătate care implică costuri foarte mari.
Scorurile de risc se folosesc la toți pacienții și îi poate folosi oricine. Important este să îi și cunoască. Scorurile de risc sunt digitalizate pentru că noi le folosim în mod individual.
Ideal ar fi să le implementeze și spitalele, atât cele private, cât și cele de stat tocmai pentru a ghida pacientul pe o anumită filieră, să nu se mai consume atâția bani pentru niște investigații care sunt făcute, efectiv, degeaba la anumite categorii de pacienți.
Se exagerează foarte mult cu investigațiile și se aruncă mari sume de bani, în loc să se meargă țintit în funcție de scara de risc a fiecărui pacient.
Eu lucrez cu aceste scoruri, dar din punct de vedere individual. Ideal ar fi să le digitalizăm și să le folosească toată lumea în practica curentă, pentru că acesta este, din punctul meu, viitorul.
Ca și obiective primare, ceea ce putem obține noi în urma utilizării scorurilor de risc cardiovascular, cred că putem să avem niște pachete de investigații elaborate conform nivelului de risc al pacientului pe care îl avem în față.
Tratamentul trebuie să fie corect și țintit. Vă mai reamintesc de câteva scoruri de risc care funcționează foarte bine de ani de zile în America, în mod special, vorbim de programul de scoruri de risc GRACE, un program nonSTEMI și STEMI și de riscul perio-operator al pacienților.
Eu văd foarte mulți pacienți în consultații perio- și post-operatorii în cadrul MedLife, în Spitalul de Ortopedie, și dacă am avea o evaluare din EuroScorul I, II și Syntax la aceste categorii de pacienți care ar fi digitalizate, lucrurile ar fi mult mai ușoare și pentru chirurgii cu care lucrăm și pentru anesteziștii, cât și pentru pacient, care nu trebuie să mai aștepte atât până intră în operație. De exemplu, pacientul vine dimineață să fie evaluat de anestezist, apoi așteaptă să fie evaluat de cardiolog și abia seara intră în operație. Dacă aceste scoruri ar fi digitalizate, procesul ar fi mult mai simplu și pacienții ar beneficia mult mai repede de investigațiile sau procedurile de care au nevoie.
Subliniez aceste lucruri pentru că de-a lungul timpului pacienții noștri s-au schimbat foarte mult din punctul meu de vedere. Pacienții cu care noi ne confruntăm acum sunt pacienți foarte tineri, ajung la camera de gardă cu infarct, pacienți de 35 – 38 de ani, față de anii anteriori când veneau pacienți de peste 70 de ani.
Am avut pacient cu infarct miocardic la 22 de ani, prin consum de substanțe, amfetamină etc. Cred că este extrem de important să ne actualizăm modul în care gândim și privim lucrurile, tocmai ca să nu ajungem în aceste stadii și să mergem pe filiera americană, care promovează stilul healthy ageing.
