Adriana COTEL – Asistent Universitar doctor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” – UMFCD @ MEDTECH Forum 2024, organizat de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 25 aprilie și moderat de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Vă felicit pentru organizarea evenimentului MEDTECH Forum 2024!
Sunt perspective foarte multe atinse aici, din segmente foarte diferite, dar să știți că problemele întotdeauna sunt aceleași, soluțiile sunt, de obicei, cam aceleași. Este important să știm și să identificăm cum le implementăm.
Dimensiunea etică este un subiect care ne preocupă pe toți. Am aflat la MEDTECH Forum 2024 că inteligența artificială nu este chiar artificială, este un cumul de experiențe pe care oamenii le-au experimentat de-a lungul vieții. Este un subiect care ne interesează foarte mult, inclusiv pe studenți.
Noi a trebuit să ne adaptăm din mers și să avem cursuri pentru studenți, cursuri de etică digitală, cursuri de etică în comunicarea digitală, cursuri de etică în utilizarea inteligenței artificiale, care sunt de mare interes. România este armonizată la legislația europeană, avem legislație care ne protejează, care ne ghidează, nu avem neapărat standarde sau ghiduri. Poate că asta ar trebui să fie primul obiectiv al întâlnirilor de genul acesta, pentru că vedem probleme, vedem soluții, avem o legislație, avem norme, dar trebuie să ne preocupăm de implementare.
Și când vorbim de implementare în domeniul sănătății, pe care cineva îl descria mai devreme ca un haos teribil, pot spune că se întâmplă asta pentru că nu avem ghiduri de bună practică cu aceeași înțelegere, cu înțelegere comună. Pentru că dacă unii vorbim despre mere și alții vorbim despre pere, e posibil să rămânem într-o livadă și nu într-un sistem de sănătate funcțional. Aș vrea să discutăm de câteva exemple de bună practică pe care celelalte state le-au aplicat.
Nu putem să prelua modelele care funcționează? Noi avem talentul de a reinventa roata și iese un pătrat, până la urmă.
O să fac o paranteză. Vorbim de soluții de inteligență artificială și știți că în pipeline-urile tuturor companiilor farmaceutice există în următorii cinci ani tratamentele digitale sau DTx-urile, care sunt acele ecosisteme care se referă la serviciile de sănătate, de diagnosticare, monitorizare, tratament. Toate acestea se regăsesc într-un instrument, într-un dispozitiv, care este permanent conectat cu pacientul, cu medicul și echipa care se ocupă de monitorizarea pacientului. Am fost prima care a vorbit de DTx – Digital Therapeutics și cred că se întâmpla acum doi ani la o conferință care făcea referire la inovație în sănătate. Am spus același lucru pe care, din păcate, îl spun și acum. Nu ne-am interesat nici măcar să avem o reglementare în sensul acesta.
În fiecare an există un HG care introduce molecule noi și terapii noi inovatoare. E adevărat, legea ne spune că trebuie să avem minim una pe an. Nu ne împiedică nimeni să avem și două, și trei, și să introducem în sistemul de rambursare tehnologii noi și medicații noi care să vină în beneficiul pacientului.
Însă nu avem reglementări și ne vom trezi cu ele că vor bate la ușă și vom avea nevoie să le aducem în piață și nu avem reglementări. Avem un regulament și o directivă pe care suntem obligați să le punem în practică. Este regulamentul nou al dispozitivelor medicale. Se ocupă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Însă în ceea ce privește inteligența artificială, România nu are niciun standard în domeniul sănătăți.
Statele Unite, Canada, dar și țări din Uniunea Europeană, au făcut demersuri și au adus în domeniul de sănătate standarde și ghiduri care reglementează utilizarea inteligenței artificiale. Și asta ce înseamnă? De exemplu, conform Eurostat, Finlanda este țara cu cea mai mare încredere a populației în sistemul de sănătate. 85% din populația finlandeză a răspuns că are 100% încredere în sistemul de sănătate.
Vă dați seama cât avem de construit până acolo? Foarte mult avem de construit. Dar ei se preocupă. Se preocupă de standarde pe fiecare domeniu de activitate.
În sistemul de sănătate din în Olanda s-au folosit algoritmi preciși, care evident marchează principiile fundamentale etice și anume echitația, transparența și eficiența. Au introdus algoritmi care identifică foarte bine diferențele genetice, demografice, cele culturale și am avut rezultate în care au fost identificate, în stadii precoce, de la 10% până la 20% mai multe forme de cancer mamar, doar pentru că s-au implementat anumiți algoritmi care au înlăturat criteriile de etnie, de cultură, demografice, de orice altă formă care ne diferențiază în populație. Sunt foarte multe aspecte pe care putem să le luăm în calcul.
Nimeni nu mai inventează roata. Trebuie să avem grijă să fim, în primul rând, congruenți cu ceea ce se întâmplă, să avem o acceptare necondiționată, să fim atenți la munca în echipă. Nu înseamnă că cineva face ceva împotriva noastră, face complementar cu ceea ce facem și noi, și este bine să înțelegem să lucrăm în echipe mixte, disciplinare.
Vorbind acum de sisteme, de ecosisteme care devin și rambursate, că de fapt despre asta este vorba, pentru că dacă promovăm servicii de sănătate cu costuri foarte mari, e aproape inutil să vorbim despre ele, pentru că, din păcate, populația în România nu are un nivel financiar la care să acceadă la astfel de soluții terapeutice. Și atunci când vorbeam despre Digital Therapeuticals, am observat că au existat în SUA, două cazuri rambursate, iar Germania și-a făcut propriul standard, propriul ghid, propriul sistem pilot în care a decontat pentru toată populația orice formă de soluție terapeutică digitală. Ce credeți că a făcut Franța? Președintele Macron a spus că Germania a implementat strategia atât de bine, încât nu e nevoie să schimbăm nimic. O luăm ca atare și o implementăm.
Este important să vedem ce soluții există pe piață, să le consultăm, să ne întâlnim să le analizăm și să venim pe masa autorităților cu soluții. Pentru că și ei așteptă soluții din partea noastră, nici ei nu pot lucra fără noi.
Desigur că este minunat să vorbim despre inteligența artificială, despre soluții și despre transformarea digitală, dar nu uitați de resursa umană. Este foarte important să avem oameni care știu ce au de făcut și pentru asta vă rog să luați în calcul dezvoltarea continuă.
Mai mult, este foarte important să avem profesioniști care au o înțelegere comună și o bază a tot ceea ce au clădit în spate și a tot ceea ce au preluat din instituțiile în care sunt. Am și o veste bună. Asociația pentru Informare, Educație și Prevenție în Sănătate, a cărei rol de președinte îl am, lansează anul acesta o platformă de e-learning, este cea mai mare platformă de e-learning dedicată de data aceasta profesioniștilor din domeniul sănătății.
Sunt trei piloni mari implicați. Primul pilon de cursuri va fi pentru specialiștii din domeniul de reglementare. Al doilea pilon va fi destinat profesioniștilor din domeniul sănătății și mă refer aici la medici, la farmaciști, la asistenți, pentru că în toate instituțiile în care m-am aflat în rol de conducere am identificat reale probleme de acceptare, de recunoaștere, de soft skills.
Rata de burnout în zona cadrelor medicale începe să crească vertiginos și nu doar în perioada pandemiei. Am făcut cercetare, am scris despre burnout-ul cadrelor medicale în timpul pandemiei, dar să știți că trendul s-a menținut. Ceea ce ne arată că nu facem ce trebuie, că împovărăm un sistem, în loc să îl degrevăm.
Din păcate, nici legea malpraxis-ului nu este extrem de bine reglementată și standardizată în România. Dacă ne dorim să avem un sistem de sănătate funcțional trebuie să avem grijă de cei care livrează servicii de sănătate.
