DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICAŢII MOBILE şi TELECOMTV.RO organizează DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2021 pe 25 iunie 2021.
Prima provocare: Care este avantajul transformării digitale pentru fiecare dintre dvs în instituția în care activați?
Marian MURGULEŢ – ex SECRETAR DE STAT DIGITALIZARE – MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI DIGITALIZĂRII
Transformarea digitală ține mai mult de oameni, de cultură, de schimbare de mentalități, tehnologia fiind doar un layer în acest drum. Transformarea digitală în România se va întâmpla oricum, fie că ne pricepem, fie că nu ne pricepem, problema este ritmul în care se va întâmpla. Se poate întâmpla mai rapid sau mai târziu, dar de întâmplat se va întâmpla 100%. Presiunea dinspre cetățeni, dinspre mediul de afaceri există, procesul de transformare este ireversibil.
Cu siguranță, trebuie să fim optimiști și să ne gândim că în urma digitalizării să fie un câștig. Până la urmă, ca cetățean sau parte a mediului de afaceri sunt interesat să am acces la servicii publice online facile, disponibile oricând și de oriunde.
Pentru mine este important să intru rapid la ANAF, la Registrul Comerțului, să-mi rezolv problemele de acasă, de la birou, fără nicio nevoie de a mă deplasa, de a pierde timp la coadă, de a pierde timp și, implicit, bani.
Cam acesta este obiectivul transformării digitale: servicii publice accesibile facil, online, oricând și de oriunde.
Valentina BURDESCU – DIRECTOR GENERAL – ONRC
Pentru noi, transformarea digitală înseamnă asigurarea capacității administrative de a ne desfășura activitatea pe fondul unei creșteri semnificative de operațiuni. De asemenea, vrem ca foarte multe operațiuni să se desfășoare automat în afara programului de lucru, prin intermediul sistemului informatic, iar în timpul programului de lucru personalul ONRC să asigure doar activitățile de verificare și cele direct de lucru cu publicul.
Credem că pentru activitatea ONRC, înainte de declanșarea procesului de transformare digitală, trebuie declanșat un proces de simplificare legislativă. O lege cât mai simplă ne va conduce cu siguranță la un proces IT, la un proces tehnologic cât mai simplu, cât mai ușor, cu costuri reduse, și ușor de reținut.
Mihaela DRĂGULIN – DIRECTOR GENERAL ADJUNCT – ANAF
Între digitizare și transformare digitală există diferențe, dar toate acestea merg împreună. În momentul în care vrei să digitalizezi o instituție și anumite servicii, automat că transformarea digitală ocupă un loc foarte important.
ANAF ține cont de foarte multe aspecte, pentru că transformarea digitală înseamnă, dincolo de procese, proceduri și fluxuri ș.a.m.d., dobândirea abilităților personalului și asigurarea reconversiei acestuia, astfel încât să reușești să dai oamenilor abilitățile necesare, în acest cas digitale, să le folosească în activitatea de zi cu zi la locul de muncă.
Procesul de transformarea digitală aduce cu sine și rezistență la schimbarea, dar, așa cum unele procese dispar, altele apar.
Svetlana GOMBOŞ – DIRECTOR GENERAL – MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE
Pentru ministerul nostru, pandemia a însemnat foarte multe lucruri nu neapărat bune. A însemnat o presiune foarte mare pentru a ține în viață toate proiectele în derulare. La fel, a însemnat o presiune fantastică pentru a asigura agregarea PNRR, care a venit peste noi fără să fim foarte bine pregătiți. Este o alocare imensă pentru România, e ca și când avem o nouă perioadă de programare suprapusă peste perioada 2021 – 2027, cu sume foarte mari alocate digitalizării și transformării digitale, care ne-a pus în situația să ținem legătura și să agregăm opiniile din tot ceea ce înseamnă privat și public în așa fel încât să emitem o opinie coerentă, bună și ținând cont de tot ceea ce există dezvoltat până la momentul respectiv în România, de toate riscurile care sunt asociate acestei transformări digitale și, bineînțeles, să ținem cont de politica de dezvoltare a UE.
PNRR este un program care se adresează proiectelor mature. Știm din experiența cotidiană că nu toate proiectele merg cum trebuie.
Acest PNRR este în negociere, el are o formă, dar forma nu este definitivă, chiar acum mai sunt final touch pe diverse componente. Acele 1.300 de pagini ale PNRR sunt doar o interfață, în spate sunt o mulțime de tabele Excel, care ne aduc etape, termene, detalii la nivel pentru fiecare proiect.
După ce va fi aprobat, PNRR poate suferi modificări, în funcție de nevoile cu care ne confruntăm. Spre exemplu, dacă un proiect nu mai este de actualitate pentru că tehnologia a evoluat, putem solicita modificarea PNRR pentru respectivul proiect.
Ştefan ABUR – PUBLIC SECTOR MANAGER – SNT România
Timpul este cea mai importantă resursă pentru oameni și, în acest context, când vorbim de digitalizare, trebuie să avem în vedere cât de repede poate obține o persoană documente/fluxuri astfel încât acesta să fie mai eficientă.
În zona privată, primul aspect al discuției este care sunt clienții. În cazul acesta, când vorbim de digitalizare, toți vom fi clienții următoarelor sisteme informatice care se vor construi cu scopul transformării digitale.
Gabriel TRĂISTARU – DIGITAL DIRECTOR – TELEKOM România
Digitalizarea a început în Telekom România în urmă cu trei ani, când Miroslav Majoros, directorul general al companiei de la acea vreme, a citit un studiu a cărui concluzie era următoarea: ori te digitalizezi, ori mori.
Experiența l-a făcut să înțeleagă că este un semnal de alarmă și, în acest sens, a fost înființată o divizie cu acest scop. Timpul a trecut, echipa s-a maturizat și am reușit să livrăm cât se poate de mult. Ca beneficii directe, compania a reușit să obțină economii substanțiale, cu impact asupra profitabilității companiei. De asemenea, și veniturile au crescut pe zona digitalizării, prin creșterea numărului de clienți. Nu în ultimul rând, a crescut și satisfacția clienților, prin dezvoltarea aplicațiilor self care.
Sergiu RUSSU – TECHNOLOGY SALES LEADER – ORACLE România
Din perspectiva noastră, transformarea digitală este o călătorie și, din acest motiv, trebuie să articulăm foarte bine destinația, să știm foarte bine unde vrem să ajungem și, în funcție aceasta, vom putea să ne alegem partenerii de drum.
Din punctul nostru vedere, trasformarea digitală s-a întâmplat peste noapte. Oracle are în România peste 5.000 de angajați, suntem cel mai mare angajator IT la nivel local, și pentru noi, când pandemia s-a declanșat, printr-o decizie simplă am trecut la modul de lucru de acasă. Am reușit să trecem rapid la acest mod de lucru pentru că am fost echipați să-l facem. Toate operațiunile Oracle România se desfășoară în cloud, fapt ce ne-a permis să luăm ușor decizia de a trece la alt mod de lucru, ne-am adaptat foarte ușor la schimbare.
În situația actuală, cea mai importantă trăsătură este agilitatea. Orice altceva poate fi copiat, replicat. Agilitatea este capabilitatea de a înțelege ce se întâmplă în piață și capabilitatea de a răspunde la realitatea pieței. De multe ori, realitatea pe care noi o percepem este diferită de realitatea din piață și de aceea suntem puși în situația să luăm decizii greșite.
Suntem o organizație mare, responsabilă, bine ancorată în realitatea din România și nu procedăm, atunci când vrem să replicăm aici ceva din afară, printr-un simplu copy/paste.
Niciodată nu am luat decizii în funcție de trendurile globale, lucrurile au fost adaptate întotdeauna la piața locală.
Paul MARKOVITS – BRANDS BUILDER – UNITY GROUP
Pandemia a împins digitalizarea foarte mult în față, se vorbește de 5 ani, chiar de 10 ani. Pe fondul pandemiei, lumea și-a schimbat radical modul de viață în doar două săptămâni, că în patru săptămâni brandurile din România au fost forțate să facă filmări prin youtube, fără să vedem un regizor, fără să vedem un actor. Industria ospitalității s-a închis, lumea vroia să cumpere rapid un e-shop oricât de prost ar fi fost. A fost ceva de genul dau un regat pentru un cal. Nevoia unui e-shop pentru a putea face livrări era foarte mare.
În ochiul unei furtuni este foarte greu să iei hotărâri, să crezi că o să mai iasă soarele sau să faci lucruri de care să nu-ți pară rău. Aceasta este marea lecție a digitalizării: anticiparea unei situații și pregătirea pentru ea, în cazul de față trecerea activității din mediul offline în online, prin digitalizarea proceselor interne și dotarea cu echipamentele necesare realizării lor.
România a ars etape în domeniul IT&C, asta-i clar, am trecut mai ușor prin pandemie pentru că internetul local este bun.
Manuela CATRINA – DIRECTOR – ŞCOALA EUROPEANĂ „OVIDIU ŞINCAI”
Cred cu tărie că transformarea digitală este, poate, ultima noastră șansă să ne modernizăm acum. Dacă o vedem ca un instrument pentru a moderniza întreaga societate, întreaga guvernare, atunci poate că avem o șansă să schimbăm lucrurile în sensul bun al înțelesului.
E nevoie de oameni, dar și de politici, platforme și proceduri. Din păcate, de foarte multe ori când vorbim de transformarea digitală vorbim doar de platforme și, poate, un pic de politici, dar foarte puțin de procedurile care în administrația publică sunt extrem de complicate.
Cred că avem de gestionat în toate domeniile greaua moștenire, asta însemnând că există sisteme care sunt acolo, pe care nu le putem opri de azi pe mâine. De foarte multe ori, pe fondul crizei, am încercat să transferăm procesele în cloud sau în mobil, dar neschimbând vechiul sistem pe care îl aveam, fapt ce a condus la ratarea șansei de transformare a proceselor.
Trebuie să aducem modificări și la nivelul guvernării, zona unde lucrurile au fost stabilite conform unor criterii din secolul trecut. Dacă nu stabilim unde vrem să ajungem, procesul transformării digitale va fi dificil, anevoios.
Tiberiu GÎNDU – DIRECTOR EXECUTIV – ANISP
Pentru furnizorii de servicii de comunicații electronice, transformarea digitală are o dublă semnificație.
Digitalizarea este o oportunitate de afaceri, dar și un tool pe care îl folosim noi înșine pentru dezvoltarea business-ului.
Pandemia a funcționat ca o oglindă pentru noi înșine, pentru societățile noastre, s-a dovedit că transformările se pot întâmpla repede și pot funcționa foarte bine, doar că până acum a lipsit voința, a fost rezistența la schimbare mult mai mare decât voința de a face ceva bun.
Aș dori să mai subliniez că infrastructura a suferit modificări în ultimii ani, acum last mile-ul este pe fibră optică, dar acum vine și 5G, care suplimentează cu viteze broadband partea de last mile.
În acest proces de dezvoltare a infrastructurii, ANCOM a avut un rol bun, de catalizator, dar și rol de frână, cum ar fi în cazul „local loop unbundling”, care la un moment dat era o mare speranță, și anume partajarea infrastructurii de cupru. Practic, operatorii au fost nevoiți să se îndrepte spre fibra optică, care, după cum se vede în situația actuală, a fost un lucru bun până la urmă. A fost un delay, dar pozitiv până la urmă.
Un alt aspect care ne-ar fi ajutat mai mult ar fi fost reglementarea proiectelor de infrastructură, un exemplu fiind proiectul Netcity. A fost nevoie de 11 ani, s-a reușit în 2019, pentru a reglementa acest proiect, care acum este ok, cu toate că există loc de mai bine.
Încă mai avem nevoie de acces de infrastructură, noi încă batem pe la ușile ministerelor care au atribuții care ne interesează, pentru a ușura accesul la infrastructurile existente, atât pentru fibră optică, cât și pentru stațiile de bază în cazul comunicațiilor mobile.
Dan GEORGESCU – PREŞEDINTE – AOTR
Cred că transformarea digitală este un lucru important, de care România este conștientă de mult timp, a investit, a făcut eforturi, sigur mai mult pe partea privată.
Am văzut în ultimii zeci de ani că dacă lucrurile merg bine în domeniul digital și în domeniul comunicațiilor electronice, acest lucru se datorează operatorilor privați. Dacă trecem pe partea guvernamentală, aici deficiențele sunt cronice. De zeci de ani, guvernele care s-au perindat au o lipsă cronică pentru domeniu.
Dacă ne ducem la reglementator, care este mult mai stabil, fiind o organizație autonomă, lucrurile au și părți bune, dar și părți rele.
Dacă ne uităm la operatori de digitalizare, cum este Autoritatea pentru Digitalizarea României, există o continuitate a proiectelor și lucrurile merg bine.
Dacă ne uităm spre actualul guvern, eu cred că dezastru mai mare ca acum n-a existat, când domeniul nu are nici măcar o direcție generală într-un minister, doar o direcție simplă, iar ultimele zile ne-au arătat că nici măcar un om care să coordoneze domeniul nu a fost încă stabilit. Asta este un dezavantaj foarte mare și pentru partea privată. Dacă ne referim la niște legi, la niște strategii în acest domeniu, este nevoie de guvern.
Am fost o voce singulară în PNL în ultimii 20 de ani în susținerea acestui domeniu și, din păcate, n-am avut susținere. Din acest motiv m-am lăsat și de politică.
