Digitalizarea la MCID, între Palatul Victoria şi Palatul Parlamentului: Nu știu ce informație confidențială ar fi putut primi premierul despre mine, însă din partea mea o poate face publică. Referitor la agenda unei “digitalizări” de companie sau instituţie, ciclul unor proiecte majore din domeniul IT&C este de cel puțin 2 ani, atunci când lucrurile merg bine, la care se mai adaugă 2-3 ani pentru partea de implementare. – Marian MURGULEŢ – ex Secretar de Stat Digitalizare – MCID @ DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2021

Marian MURGULEŢ – ex Secretar de Stat Digitalizare – MCID @ DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2021, organizat de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICAŢII MOBILE şi TELECOMTV.RO pe 25 iunie 2021

În ziua în care am fost secretar de stat, marți spre miercuri (22-23 iunie), eu am fost acasă, fiind implicat într-un proiect personal, ar fi urmat să preiau postul începând de luni, 28.06.2021.

Tot ce știu despre demiterea din funcţia de Secretar de Stat pe Digitalizare la MCID, la numai o zi după numire (n. red) am aflat din presă, n-am explicații.

Pentru clarificarea lucrurilor, este important să spunem că premierul decide cu cine lucrează și cât timp lucrează cu persoanele numite de acesta.

Referitor la întrebările primite în ultimele 24 ore, aș face două precizări.

Prima, nu știu ce informație confidențială sau nu ar fi putut primi premierul despre mine, însă din partea mea o poate face publică. Mai mult nu am de declarat în plus, sunt un tehnocrat, nu mă amestec în discuțiile dintre politicieni.

A doua precizare este legată de postări. O parte a mass media a speculat că asta ar fi una dintre cauze, o serie de postări critice pe diverse teme.

Realitatea este următoarea: colega mea mai tânără care se ocupa de pagina mea de facebook în ultima perioadă mai făcea câte o postare, eu nemaiavând activitate publică de la finele lunii ianuarie 2021 și înțeleg că a dat share la un articol legat educație, respectiv la un articol despre împăduriri, în care își exprima dubiul.

Vă spun asta pentru că, imediat după ce au apărut informațiile în presă, colega mea a șters foarte multe postări de pe pagina mea de Facebook.

Doar aceste două precizări le-am de făcut, rămân un profesionist, un tehnocrat, lucrez și voi lucra cu oricine va avea nevoie de expertiza mea, cu orice guvern, partid politic sau organizație privată.

Transformarea digitală ține mai mult de oameni, de cultură, de schimbare de mentalități, tehnologia fiind doar un layer în acest drum. Transformarea digitală în România se va întâmpla oricum, fie că ne pricepem, fie că nu ne pricepem, problema este ritmul în care se va întâmpla. Se poate întâmpla mai rapid sau mai târziu, dar de întâmplat se va întâmpla 100%. Presiunea dinspre cetățeni, dinspre mediul de afaceri există, procesul de transformare este ireversibil.

Cu siguranță, trebuie să fim optimiști și să ne gândim că în urma digitalizării să fie un câștig. Până la urmă, ca cetățean sau parte a mediului de afaceri sunt interesat să am acces la servicii publice online facile, disponibile oricând și de oriunde.

Pentru mine este important să intru rapid la ANAF, la Registrul Comerțului, să-mi rezolv problemele de acasă, de la birou, fără nicio nevoie de a mă deplasa, de a pierde timp la coadă, de a pierde timp și, implicit, bani.

Cam acesta este obiectivul transformării digitale: servicii publice accesibile facil, online, oricând și de oriunde.

Aș vrea să aduc în discuție trei aspecte.

Avem o oportunitate deosebită prin fondurile alocate României prin acest PNRR. Avem șansa să implementăm mai multe proiecte majore, naționale, într-o perioadă relativ scurtă, ceea ce poate conduce la niște reforme semnificative. Este opinia mea, cred în lucrul acesta, dar evident că este necesar ca toată povestea asta să fie gestionată cum trebuie.

Fără să intru în detalii, mă pot referi la două proiecte majore pentru care licitația a început în octombrie sau noiembrie 2016 și nu au fost atribuite nici până în prezent, vorbim de proiecte POC.

Ciclul unor proiecte majore din domeniul ITC este de cel puțin doi ani, atunci când lucrurile merg bine, la care se adaugă 2-3 ani pentru partea de implementare.

Avem foarte mulți bani, dar planificarea timpului este esențială.

De această planificare depinde și funcționalitatea proiectului la finalizare, pentru că, să nu uităm, tehnologia evoluează și, ceea ce ai decis azi că vei utiliza la nivel tehnologic, în 2-3 ani aproape sigur vor avea schimbări majore, cu impact asupra proiectului.

Pe lângă PNRR, avem proiectele din exercițiul financiar 2021 – 2027, precum și proiectele neterminate din perioada anterioară, 2013 – 2020. Va fi o perioadă foarte încărcată.

Din păcate, avem proiecte pentru care încă nu au fost lansate procedurile de achiziție. Lipsește capacitatea administrativă în ministerele noastre. Sunt puțini oameni dedicați pe aceste subiecte.

Din acest motiv, rolul unui CIO guvernamental este foarte important.

O altă temă pe care o supun atenției este politica în domeniul securității cibernetice a administrației Biden, care solicită, pe lângă o listă a componentelor hardware ale unui proiect destinat administrației centrale, și o listă a tuturor aplicațiilor software care vor rula pe acele echipamente, inclusiv cele de tip open source, pentru că din această zonă, a aplicațiilor software, pot să vină foarte multe amenințări de natură cibernetică.

Este o ideea la care trebuie să reflectăm, pentru că dacă România nu s-a confruntat cu astfel de atacuri, asta nu înseamnă că nu se va întâmpla niciodată.

Al treilea element la care doresc să mă refer este Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Cu onoare m-am aflat printre profesioniștii care în iunie 2020 au venit în Guvern cu propunerea de transformare a CERT-RO în DNSC. 

Suntem la un an de la prima variantă de înființare a DNSC și stadiul este același. Între timp, Italia și, dacă nu greșesc, Polonia au înființat agenții similare DNSC.

Sper și îmi doresc să văd mai mult susținută ideea și necesitatea înființării DNSC. Avem nevoie, provocările vor fi din ce în ce mai mari în acest domeniu.