Daniela VIȘOIANU, Consilier parlamentar – Senatul României – Comisia pentru învățământ @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.
Asist la o dezbatere valoroasă pentru că participanții vin din domenii diferite și am fost provocați să fim foarte atenți și să conectăm informațiile.
Încep prin a puncta faptul că învățământul dual are super bani în PNRR. Decidenții au fost obligați să intervină printr-o ordonanță de urgență și să construiască din punct de vedere legislativ o rută completă pentru nivelurile 3, 4, 5, 6, 7 și 8.
Conform noilor reglementări, profesorii vor rămâne pe ștatul de plată al sistemului de educație, iar angajatorii au obligația să colaboreze cu liceele și universitățile pentru partea de practică. Există înțelegerea că nu peste tot vor fi angajatori cu capacitate de a susține partea de practică. Marea noutate adusă de modificarea legislației este noțiunea de consorțiu, unitățile de învățământ se pot asocia cu primăriile, cu consiliile locale sau județene.
Consorțiul de la Brașov pentru învățământul dual, spre exemplu, are 27 de structuri membre, respectiv primăria orașului, universitatea, mai multe licee, mai multe consilii locale, mai mulți angajatori, mai multe asociații patronale.
Conferința LIVE (Intervenția dnei. Daniela VIȘOIANU – min. 18:30 și 3:21:30)
Angajatorii sunt dispuși să finanțeze prin burse și acoperirea altor cheltuieli învățământul dual, dar nu sunt mulțumiți când absolvenții de liceu nu vor să se angajeze la ei. Sunt domenii, cum este zona HoReCa, care s-au confruntat cu astfel de situații. În acest context, ei au cerut ca o parte din banii pe care i-au cheltuit cu susținerea învățământului dual să fie returnați de către absolvenții liceelor finanțate.
Acum legea permite semnarea unor contracte și, în cazul în care nu se angajează la angajatori care au finanțat învățământul dual, absolvenții vor returna o parte din bani.
În educație ne pregătim pentru o serie de schimbări și avem multe nemulțumiri față de ele și tot ce am văzut în cadrul Conferinței EDU INVEST 2023 este SF în raport cu schimbările creionate în noile proiecte de legi ale educației. Gap-ul de gândire este încă foarte mare, deși pandemia i-a dus pe profesori într-un proces de învățare accelerată și unii dintre ei au reușit să facă față. După ce pandemia s-a încheiat, a existat atâta determinare de întoarcere la status-quo în toamna anului 2022, inclusiv în mediul universitar. Nici nu se pune problema să existe această flexibilitate în mediul preuniversitar, deși avem deficit de cadre didactice, atât la nivel numeric, cât și de competențe.
Spre exemplu, avem deficit la profesori de limbă engleză. Legea spune încă din 2011 că va fi o evaluare a cunoștințelor de limba engleză la finele clasei a VIII – a sau a XII – a, dar această obligație a fost prorogată în fiecare an. De ce? Pentru că avem deficit de profesori.
Legislația actuală a învățământului este scrisă în favoarea furnizorilor de educație, adică este scrisă pentru universități, licee, direcțiile județene preuniversitare, legislația nu este în favoarea elevului.
Sistemul actual de învățământ se confruntă cu o lipsă acută de profesori calificați, mai ales în zona disciplinelor reale. Există situații în care elevii nu se întâlnesc cu un profesor calificat la matematică în cei 12 ani de învățământ obligatoriu.
Din păcate, cifrele arată că 8 din 10 tineri absolvenți nu profesează în domeniul în care și-au luat licența.
În zona gimnazială se manifestă un deficit semnificativ de orientare și consiliere, care continuă și la liceu. O cercetare recentă a evidențiat că 57% din absolvenții de liceu nu au avut pe durata liceului nicio conversație serioasă, de referință, cu părinții lor despre ce vor face în continuare în viață.
Avem o reformă tăcută care se întâmplă în sistemul de educație. Punctez ideea că în sfârșit, avem în România o rută completă de învățământ dual, asta înseamnă nivel de calificare 3, 4, 5, 6, 7 și 8. Practic, am putea vedea în câțiva ani că vom avea absolvenți de facultăți de științe aplicate.
Rămâne în sistemul de învățământ provocarea introducerii de noi calificări, noi rute de învățare, cât de repede se schimbă oferta educațională în raport cu dinamica cerută pe piața forței de muncă. Nu sunt neapărat un avocat pentru o trecere dramatică, valorizez educația comprehensivă, care pregătește o persoană din multe puncte de vedere, inclusiv în privința gestionării viitorului și incertitudinii. Competențele digitale sunt foarte importante pentru fiecare tânăr care iese de pe băncile facultății.
Avem această reformă pe ruta de învăţământ dual și avem o altă mare provocare, respectiv creșterea speranței de viață care a antrenat o decizie în cazul statelor dezvoltate de a ține copiii cât mai mult în școală, pentru că oricum vor munci o perioadă lungă de timp.
Membrii generației Z pare că nu sunt genul de angajați cu un singur loc de muncă, joacă pe mai multe fire, vor mai multe tipuri de ocupații, sunt mult mai creativi, mult mai mult pregătiți să-și dezvolte propriul loc de muncă, nu caută un loc de muncă, sunt creatori de loc muncă și, mai ales, creatori de sens pentru ei înşiși.
Cred că ne vor depăși în ceea ce privește cât de repede vor fi ei pregătiți pentru viitor dacă nu-i tragem foarte tare în spate cu constrângerile sistemului educațional, care nu e acolo unde ar trebui să fie în privința reformei.
Primii absolvenți cu nivel de calificare 5 (postliceal) vor ieși peste doi ani.
Așa cum sunt reglementate lucrurile în învățământ, și aici vorbim de finanțare, de salarizarea profesorilor, România a ales să-și dea viitorul țării pe mâna nu celor mai buni dintre noi.
TEASER
