Cristina URUC, Manager – ARTEXIM @ GALA DIGITAL TRANSFORMATION & AI 2025 organizată de Digital Transformation Council pe 10 decembrie 2025, powered by COMUNICAȚII Mobile și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Festivalul George Enescu și transformarea digitală a artelor performative: ARTEXIM între patrimoniu cultural, tehnologie și politică publică
Intervenția Cristinei Uruc, manager ARTEXIM, în cadrul celei de-a 22-a ediții a Galei Digital Transformation & AI, se înscrie firesc într-o discuție mai amplă despre sensul real al transformării digitale, dincolo de industriile tradițional asociate cu tehnologia. Discursul său pleacă de la o distincție conceptuală esențială, pe care Ion Vaciu – Digital Transformation Council o afirmă de fiecare dată public, deşi adesea aceasta ignorată în spațiul public: diferența dintre Digitizare, Digitalizare și Transformare Digitală. În această grilă, artele performative și managementul cultural nu sunt un apendice decorativ al transformării digitale, ci un teritoriu strategic, în care miza nu este eficiența operațională, ci relevanța culturală și capacitatea de a crea experiențe contemporane.
Ion Vaciu afirmă explicit că România nu se află încă pe deplin în această a treia etapă, dar subliniază existența unor nuclee de excelență care au început deja să opereze la standarde europene și chiar globale. Festivalul Internațional George Enescu este prezentat ca un astfel de nucleu, tocmai pentru că gestionează simultan un patrimoniu cultural de valoare excepțională și presiunea adaptării la un public profund marcat de cultura digitală.
Contribuția noastră: provocarea explicită a ARTEXIM privind digitalizarea artelor
Un element-cheie, menționat în discurs, este rolul jucat de organizatorii Galei Digital Transformation & AI în accelerarea acestei reflecții. Cristina Uruc amintește momentul conferinței de presă de acum doi ani, când noi am adresat public conducerii festivalului o întrebare directă privind stadiul digitalizării și motivele pentru care această dimensiune nu era mai ferm asumată, în condițiile în care publicul o cerea deja. Acea intervenție nu a avut doar un caracter polemic, ci a funcționat ca o provocare instituțională legitimă, venită din zona transformării digitale, către una dintre cele mai importante instituții culturale ale României.
Această contribuție este relevantă nu ca episod anecdotic, ci ca exemplu de dialog constructiv între ecosistemul tehnologic și cel cultural. Ea ilustrează modul în care transformarea digitală nu se impune de sus în jos, ci se negociază, se explică și se co-construiește, mai ales în domenii sensibile, unde identitatea artistică poate fi percepută ca vulnerabilă în fața tehnologiei.
De la reticență la infrastructură de experiență digitală
Evoluția descrisă de Cristina Uruc este semnificativă. Dacă în urmă cu doi ani discuția despre digitalizare era încă defensivă, ediția recentă a Festivalului George Enescu a adus nu doar inițiative izolate, ci şi o infrastructură coerentă de experiențe digitale. Apariția unor spații dedicate digitalizării, a zonelor imersive și integrarea spectacolelor multimedia în programul oficial marchează o schimbare de paradigmă: tehnologia nu mai este un adaos marginal, ci devine parte din arhitectura experienței culturale.
Experiența spectacolului imersiv de la MINA, de exemplu, regizat de către celebrul Gigi Căciuleanu, este evocată ca un moment simbolic al acestei tranziții. Aici, publicul nu mai ocupă poziția tradițională de spectator pasiv, ci este plasat în interiorul actului artistic, într-un tip de relație care nu ar fi fost posibil fără instrumente digitale avansate. Acest tip de experiență validează ideea că transformarea digitală în arte nu presupune simpla mediere tehnologică, ci o redefinire a raportului dintre artist, spațiu și public.
Evaluarea excelenței prin algoritm: un semnal de maturizare instituțională
Un alt aspect relevant al discursului este descrierea procesului de selecție a proiectelor premiate, realizat printr-un algoritm dezvoltat intern, cu ajutorul unui agent virtual. Ion Vaciu subliniază faptul că analiza a durat peste trei luni și a fost construită pe criterii multiple, dintre care vizibilitatea mediatică reprezintă doar o componentă minoră. Această abordare introduce în zona culturală un tip de raționalitate specifică managementului modern și guvernanței bazate pe date, fără a elimina judecata umană, dar reducând arbitrarul.
Pentru sectorul cultural românesc, acest tip de demers are o semnificație aparte, deoarece sugerează o mutare lentă, dar vizibilă, de la evaluarea informală a valorii către mecanisme mai transparente și mai reproductibile, compatibile cu standardele europene.
Context economic dificil și transformarea digitală ca strategie de reziliență
Oficialul Digital Traansformation Council, Ion Vaciu, plasează discursul despre transformarea digitală în arte într-un context economic explicit dificil. Dialogurile avute cu lideri de companii, afectați de reduceri de salarii și de constrângeri bugetare, conturează un tablou sobru al prezentului și al viitorului apropiat. Estimarea unei perioade de revenire de patru-cinci ani, în absența unei schimbări de paradigmă, transformă digitalizarea dintr-un proiect opțional într-o strategie de reziliență.
În acest cadru, Gala Digital Transformation & AI este prezentată nu ca un refugiu festivist, ci ca un spațiu de reafirmare a optimismului rațional, construit pe exemple concrete și pe recunoașterea meritului real. Astfel, alegerea unei locații cu valoare istorică pentru GALĂ, Casa Eliad, și integrarea unui parcurs artistic atent construit funcționează ca metaforă a dialogului dintre tradiție și contemporaneitate.
Festivalul George Enescu ca studiu de caz de transformare culturală asistată digital
Acordarea Premiului pentru Festivalul Internațional George Enescu este justificată printr-o experiență trăită integral de către organizatori, descrisă de Roxana Onea ca un efort intens și continuu, cu participare zilnică la mai multe concerte. Această imersiune nu este prezentată ca sacrificiu personal, ci ca metodă de evaluare autentică a experienței culturale, dincolo de indicatori cantitativi.
Legătura dintre Festivalul George Enescu și transformarea digitală este astfel construită nu la nivel declarativ, ci printr-un proces gradual de deschidere către noi forme de expresie, către noi tipuri de public și către noi medii de interacțiune culturală. Festivalul devine, în această lectură, un laborator de adaptare a unui brand cultural de patrimoniu la exigențele unei societăți digitalizate.
Artă, știință și diplomație culturală: semnificația simbolică a decernării premiului
Prezența doamnei profesor univ, dr. ing. Doina Banciu, președinta Academiei Oamenilor de Știință din România, în momentul decernării premiului adaugă o dimensiune suplimentară de sens. Asocierea dintre artă, știință și diplomație culturală sugerează o viziune integratoare asupra transformării digitale, în care granițele dintre domenii devin permeabile, iar colaborarea intersectorială devine condiție de progres.
Transformarea digitală ca proces cultural, nu ca efect tehnologic
În ansamblu, discursul Cristinei Uruc oferă o perspectivă matură asupra transformării digitale în domeniul artelor, una care evită atât entuziasmul necritic, cât și conservatorismul defensiv. Festivalul George Enescu apare ca un exemplu de instituție care începe să-și regândească rolul într-o ecologie culturală digitală, iar ARTEXIM ca un actor care gestionează cu luciditate tensiunea dintre patrimoniu și inovație.
În acest context, intervenția noastră de acum doi ani, prin provocarea publică adresată ARTEXIM, capătă valoarea unui moment de inflexiune simbolică, demonstrând că dialogul dintre ecosistemul tehnologic și cel cultural poate produce schimbări reale, atunci când este purtat argumentat, consecvent și cu respect față de specificul fiecărui domeniu.
