Conferința PAY-WEAR 2025, organizată de Digital Transformation Council împreună cu revista COMUNICAȚII Mobile pe 16 octombrie 2025, a continuat seria de dezbateri despre viitorul plăților digitale, moderate de Ion Vaciu și Roxana Onea, aducând pe scenă lideri ai inovației din telecomunicații, fintech și dispozitive inteligente.
În cadrul conferinței PAY-WEAR 2025, Corneliu Mănescu, director general în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a vorbit despre paradoxurile digitalizării României, direcțiile strategice pentru 2025-2030 și proiectele-cheie aflate în derulare.
„România este o țară a contradicțiilor. Avem peste 96% acoperire în bandă largă fixă, una dintre cele mai ridicate din Europa, dar suntem pe ultimul loc la competențe digitale și la gradul de utilizare a serviciilor electronice”, a subliniat Mănescu.
Noua echipă ministerială și suflul tehnic
Reprezentantul MEDAT a salutat faptul că actuala conducere, în frunte cu ministrul Radu Miruță, provenind din zona tehnică, a adus o abordare pragmatică, „mai aplecată spre soluții și tehnologii concrete”. Deși ministerul reunește patru domenii distincte – economie, digitalizare, antreprenoriat și turism – direcțiile de politică digitală, AI, securitate cibernetică și tehnologii emergente sunt concentrate în cadrul Direcției Generale pentru Comunicații și Strategii Digitale.
Plățile – motorul digitalizării
Mănescu a mai subliniat că motorul real al digitalizării îl reprezintă plățile electronice, domeniu în care România s-a apropiat de vârful european.
„Suntem la peste 87% adopție a plăților contactless, iar peste jumătate dintre utilizatori plătesc deja cu telefonul. Noile dispozitive purtabile – inele, brățări, ceasuri – duc aceste soluții la un nivel de confort nemaiîntâlnit”, a spus oficialul, făcând trimitere și la demonstrațiile companiilor Maxcom, ZTE și Huawei din cadrul conferinței.
Acesta a comparat parcursul României cu experiența Coreei de Sud, unde nevoia de plăți online a declanșat digitalizarea la nivel sistemic, și cu modelul african de mobile money, bazat pe simplitate și încredere, în lipsa unei infrastructuri bancare clasice.
5G, infrastructură și paradoxuri
Referindu-se la rețelele 5G, Mănescu a respins ideea că România ar fi fost frânată politic în acest domeniu:
„Avem deja o infrastructură fixă excepțională, inclusiv în mediul rural – peste 94% din localități sunt conectate prin fibră optică. Pentru multe state vestice, 5G a fost o cale de a sări peste etape intermediare. Noi am parcurs acele etape.”
Oficialul MEDAT a atras însă atenția asupra unor anomalii tehnice încă prezente: traficul local care ajunge să fie rutat prin Frankfurt, în lipsa unor noduri de procesare locală. Soluția o reprezintă edge-nodurile, pe care ministerul intenționează să le implementeze în 2025, în conformitate cu obiectivele Deceniului Digital European.
Identitatea digitală și E-Wallet-ul european
Un punct sensibil rămâne identitatea digitală – cheia accesului la servicii publice online. Oficialul a confirmat că România va implementa EU Digital Identity Wallet, portofelul electronic european care va permite inclusiv efectuarea plăților directe printr-o platformă comună, reducând comisioanele către rețelele globale Visa și Mastercard.
Va fi o bătălie între birocrația de la Bruxelles și giganții industriei financiare, dar implementarea portofelului european este inevitabilă.
CountryNet – digitalizare comunitară
Proiectul strategic CountryNet (inițial “DigiNet”) va crea peste o mie de centre zonale de digitalizare, cu accent pe mediul rural. Acestea vor integra servicii poștale, bancomate și terminale de auto-servire, fiind operate de angajați ai Poștei Române – „cei în care cetățeanul are cea mai mare încredere”. Scopul este creșterea competențelor digitale ale populației și facilitarea accesului la servicii publice online, prin intermediul unor operatori-intermediari, acolo unde nivelul de alfabetizare digitală rămâne scăzut.
Criza resurselor umane din administrația digitală
Un alt punct critic rămâne lipsa specialiștilor ICT în instituțiile publice, cauzată de salariile necompetitive:
„Cu 1.000 de euro net pe lună, nu putem atrage experți de top. Soluția este fie majorarea salarială pentru competențe rare, fie deschiderea sistemului către colaborări public-private și formule de co-working cu sectorul privat”, a explicat reprezentantul ministerului. În continuare, acesta a recunoscut că parteneriatele public-private, rămân încă un teren minat în România. Deși recunoaște importanța colaborării cu industria, Mănescu a avertizat că în România parteneriatele public-private rămân blocate de teama suspiciunilor de „contracte cu dedicație”:
„Preferăm să nu facem nimic, decât să riscăm o interpretare greșită. Dar fără o resetare a încrederii, digitalizarea reală nu va fi posibilă.”
În concluzie, discursul lui Corneliu Mănescu este o pledoarie lucidă pentru o digitalizare echilibrată, bazată pe infrastructură solidă, educație digitală și transparență administrativă. România are toate premisele tehnice pentru a avansa rapid — „dar fără oameni, totul rămâne doar cabluri și intenții”.
