Cătălin MARINESCU – HEAD, STRATEGY & PLANNING DIVISION – ITU @ conferinţa virtuală dedicată ZILEI INTERNAŢIONALE A TELECOMUNICAŢIILOR ŞI A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE, powered by ITU (The International Telecommunication Union), organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICATII MOBILE şi TELECOMTV.RO, pe 17 mai 2021.
Astăzi sărbătorim Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale. Pentru cei care nu știu, data de 17 mai 1865 este ziua semnării tratatului Uniunii Internaționale a Telegrafului, zi care a fost recunoscută ca sărbătoare internațională a ICT-ului în anul 1969 și este un bun prilej pentru a reflecta evoluțiile tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor.
Prin ITC, prin conectivitate, prin acces la aplicații oferim fiecăruia o șansă să-și dezvolte cariera, să-și înființeze o firmă și să contribuie la bunăstarea umanității.
Revenind la bunăstare și la crizele prin care a trecut România în acest ultim an, profit de această ocazie pentru a-mi exprima aprecierea pentru industria IT&C din țara noastră, pentru ce au făcut reprezentanții ei – antreprenori, companii, autorități – și pentru nivelul foarte sus la care ne situăm.
Criza Covid-19 a apărut foarte brusc, ne-a obligat să ne adaptăm foarte repede și a arătat importanța industriei ICT din România. Este un moment bun ca să reflectăm ce lecții am învățat din această criză, să vedem ce a mers bine și ce nu a mers bine, de ce nu a mers bine și cum putem să îmbunătățim.
Tema Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale din acest an tocmai asta reflectă. Am avut o criză în care unele lucruri au mers bine, altele mai puțin, dar este important să înțelegem că accelerarea transformării digitale a tuturor țărilor va ajuta la creșterea bunăstării generale.
Știu că în România se discută despre 5G, 6G, cum ajungem acolo, dar mai important este cum ajungem la toți oamenii, să vedem dacă copiii din România au putut să învețe în perioada asta de criză, iar dacă nu au putut, de ce nu au putut, și ce trebuie făcut ca la o nouă criză ei să aibă aceleași șanse, indiferent unde locuiesc în România.
Tema referitoare la accelerarea transformării digitale este împărțită în câteva subteme, prima fiind o cerință pentru toate statele membre să adopte o strategie digitală, o agendă la nivel național.
Autoritățile trebuie să înțeleagă că procesul de transformare digitală depinde de serviciile lansate de autoritățile locale și centrale, de educarea pe care o facem, cu focus pe copii și tineri. Din păcate, aici nu stăm foarte bine.
Un alt obiectiv este securitatea cibernetică și aici România pare că a luat-o înainte. Avem firme specializate, avem noul centru al UE la București, dar mediul ICT trebuie continuat și protejat pentru că sunt foarte multe provocări pe acest subiect, atacurile cibernetice sunt în creștere.
Al patrulea obiectiv este un plan național de comunicații în caz de urgență. România este o țară care poate oricând să aibă nevoie de urgențe, fie că este vorba de un cutremur, de o inundație, de o criză medicală.
După părerea mea, toți actorii ar trebui să stea la aceeași masă și să dezvolte planuri pentru aceste obiective.
Problema transformării digitale este aceeași peste tot, dar în unele locuri se discută mai puțin și se face un pic mai mult, adică sunt chemați la aceeași masă toți cei implicați și se pornește într-o direcție.
În opinia mea, ar trebui să ne focalizăm pe tineri, să-i învățăm pe tineri, pentru că este o investiție pe termen lung, să le oferim acces, să le oferim șanse la dezvoltarea unei cariere în acest domeniu.
De-a lungul anilor, în ultimii 15 ani, au fost realizate o mulțime de instruiri în zona administrației publice în sectorul societății informaționale, cu mai mult sau mai puțin succes.
Din exterior, România nu este un caz aparte, există țări de succes, cum ar fi zona arabă, care au luat o serie de măsuri foarte clare și bine puse la punct.
De asemenea, o serie de state din Africa au făcut pași semnificativi în această direcție, dublați de strategii pe termen mediu și lung în această direcție.
La nivelul Africii, un studiu a estimat că este nevoie de 129 miliarde de dolari pentru ca toți cetățenii Africii să aibă acces la internet de bandă largă și aplicații.
Pentru acest an, agenda ITU nu prevede nicio conferință offline.
În toamna anului 2022, va avea loc la București o conferință foarte importantă.
România trebuie să ia o serie de măsuri simple, dar de efect, cum ar fi acceptarea semnăturii electronice în relația cu administrația, mutarea documentelor depuse în sistem virtual, cum este în Franța sau Elveția.
Din cauza războiului comercial, procesul 5G a consemnat întârzieri în mai toate țările lumii.
La nivel ITU, au existat discuții tehnice, nu politice, privind standardul 5G în privința rețelelor, al terminalelor.
Nu putem spune că s-a pierdut timpul în procesul 5G, aici e vorba de cerere și ofertă, atâta vreme cât nu există o cerere puternică, subiectul 5G mai așteaptă.
E clar că, pe măsură ce lucrurile vor evolua, se vor face pași în acest proces.
În opinia mea, transformarea digitală este ireversibilă, asta-i clar.
