În perioada 2 – 5 septembrie 2025 a avut loc, la Oradea, cea de a 35-a ediție a Conferinței Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România, cu tematica „Biblioteca – Inovație, Accesibilitate, Comunicare”.
Agenda amplă a manifestării a inclus alocuțiuni din partea oficialitățlor județului, a reprezentanților bibliotecilor județene, cât și a unor specialiști internaționali în domeniul bibliotecilor din țări precum Croația, Ungaria, Australia, Republica Moldova, Olanda și Elveția.
Astfel, în panelul de deschidere au luat cuvântul Ancuța Florina Șchiop – manager, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, Mircea Mălan – președinte, Consiliul Județean Bihor, Ioan Iuliu Delorean – manager proiect, Consiliul Județean Bihor, Ana-Maria Bușoniu – director general, Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Leila Banciu – director general PNRR, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Yasser El Gammal – Country Manager, World Bank România.
Au urmat prezentările susținute de către Csaba Girás – director general, Softlink Central Europe, Sarah Thompson – General Manager, Softlink Information Centres, Jan David Hanrath – arhitect, specialist în proiectarea bibliotecilor, HanrathArchitect, Marco Gerritsen – Library Automation and Concept Specialist, Nexbib Switzerland AG și Frank Epple – Regional Sales Manager, Zeutschel GmbH.
Fluxul lucrărilor a fost completat cu proiecția de film “Modernizarea bibliotecilor din județul Bihor: 30 de biblioteci devin hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale”, respectiv o cronică video a implementării proiectului. Participanții la conferință au participat ulterior la un tur ghidat în care li s-au prezentat facilitățile implementate în cadrul proiectului.
Firul agendei a inclus, cursiv, un workshop pragmatic – ”De la viziune la realitate concretă”, care s-a dorit a fi un ghid de bune practici pentru factorii de decizie din administrația locală, manageri, șefi de departamente și specialiști IT din biblioteci.
Lucrările susținute în a doua zi a conferinței au fost moderate de către Dr. Carmen-Leocadia Pesantez Pozo – președinte ABR, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București.
Din agendă spicuim alocuțiunile susținute de către Horia Abrudan – vicepreședinte Consiliu Județean Bihor, Prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău – rector Universitatea din Oradea, Prof. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare Academia Română, director general Biblioteca Academiei Române (on-line), Prof. emerit dr. Mircea Regneală, președinte de onoare ABR – 35 de ani în slujba profesiei, Ana Maria Bușoniu, care a prezentat Stadiul implementării Investiției 17 – scheme de finanțare pentru biblioteci și impactul la nivel național, Loida Garcia-Febo, membru Consiliul de conducere IFLA (intervenție online), Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București, Dr. Dragoș Adrian Neagu – președinte CNB, președinte ANBPR, manager Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, Plesco Jasenka – președinte Asociația Bibliotecarilor din Croația, Veronica Borș – director adjunct Biblioteca Națională a Republicii Moldova, cu lucrarea Transformare digitală în Biblioteca Națională a Republicii Moldova: de la creare la valorificare a conținutului, Prof. univ. dr. ing. Angela Repanovici, Universitatea “Transilvania” Brașov, cu subiectul Sustenabilitate informațională și reziliență digitală: viitorul bibliotecilor în era post-adevăr, Csaba Girás – director general, Softlink Central Europe cu Turul virtual al facilităților implementate la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor în cadrul proiectului de modernizare PNRR.
În cadrul prezentării sale Este AI dușman sau aliat al Bibliotecilor din România?, conf. univ. dr. Mireille Rădoi a subliniat faptul că bibliotecile trebuie privite astăzi ca infrastructuri critice de interes public. Într-o lume marcată de dezinformare și de război cognitiv, ele nu mai pot fi reduse la rolul de spații culturale, ci trebuie înțelese ca piloni strategici de apărare informațională, capabili să formeze gândirea critică și să protejeze democrația. În această ecuație, bibliotecarul devine un „cybrarian”, nu doar custode al colecțiilor, ci mediator între carte și algoritm, între memoria culturală și tehnologiile emergente, între cod și cuvânt.
Potrivit raportului Comisiei Naționale a Bibliotecilor, sistemul național de biblioteci din România a traversat un regres alarmant. Vorbim despre scăderea numărului de biblioteci active, despre degradarea fondurilor documentare, despre inegalități structurale majore între mediul urban și rural precum și despre deficiențe sistemice privind digitalizarea îmbătrânirea și deprofesionalizarea resurselor umane.
„Ce face o bibliotecă să fie cu adevărat bibliotecă în 2025?
Conf. univ. dr. Mireille Rădoi a mai semnalat o temă de gândire: Sunt oare cărțile cele care definesc esența sa? Sau mai degrabă spațiul dedicat studiului și întâlnirii ideilor? Putem spune că identitatea unei biblioteci se regăsește în oameni – bibliotecari și cititori deopotrivă –, sau în platformele digitale care extind accesul la informație dincolo de ziduri și rafturi? Este vorba, poate, despre serviciile pe care le oferă ori despre activitățile culturale și educaționale care dau viață comunității? În paralel cu aceste întrebări, nu putem ignora o realitate care redefinește însăși raportarea noastră la cunoaștere: apariția și expansiunea Inteligenței Artificiale.
Astăzi, milioane de oameni folosesc zilnic AI ca sursă alternativă de informare, ca asistent personal sau ca partener de lucru. La doar câteva clicuri distanță, AI poate sintetiza o bibliografie, poate traduce instantaneu texte din orice limbă, poate explica un concept științific sau poate sugera pași concreți pentru rezolvarea unei probleme practice. În medicină, AI sprijină diagnosticul precoce și salvează vieți. În educație, personalizează procesul de învățare, adaptându-se ritmului fiecărui elev. În domeniul juridic, analizează volume întregi de legislație într-un timp record. În agricultură, anticipează recoltele și optimizează consumul de resurse. Iar în viața de zi cu zi, AI ne recomandă cărți, filme, călătorii, ne organizează agenda și ne ghidează în deciziile de consum. Cu o asemenea versatilitate și capacitate de a procesa instantaneu informații uriașe și de a oferi răspunsuri personalizate, Inteligența Artificială schimbă fundamental modul în care oamenii accesează și folosesc cunoașterea.
În acest scenariu fascinant și tulburător deopotrivă se naște întrebarea: ce rost mai au bibliotecile?
Inteligența Artificială nu este doar un instrument, ci un depozitar activ și dinamic al cunoașterii întregii umanități. Spre deosebire de bibliotecile tradiționale, unde accesul la informație presupune timp, efort și intermediere, AI funcționează non-stop, la scară globală, procesând și actualizând în timp real date provenite din cele mai diverse domenii. Este o bibliotecă universală, vie, care crește cu fiecare secundă și care răspunde instantaneu oricărei interogații. În acest context, orice instituție a cunoașterii care refuză să își asume roluri compatibile cu noua paradigmă riscă să devină irelevantă. Bibliotecile care rămân închise în paradigma tradițională vor dispărea. Nu pentru că ar fi lipsite de valoare în sine, ci pentru că societatea își schimbă așteptările: viteză, accesibilitate, relevanță digitală, conectivitate globală.
Adevărata provocare nu mai este dacă bibliotecile supraviețuiesc, ci cum aleg să supraviețuiască. Vor deveni ele parteneri activi ai acestei noi realități, valorificând AI ca resursă complementară și integrându-l în misiunea lor educațională și culturală? Sau vor rămâne captive unui model inert, până când comunitățile vor înceta să le mai caute?”, a conchis conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
