VIDEO Conferinţa e-IDENTITY 2020: Cătălin GIULESCU – Director DEPABD – MAI: Obiectivul nostru este să emitem primul card de identitate electronică la 1 august 2021

Digital Transformation Council şi Revista COMUNICAŢII Mobile, cu participarea CIO Office – Guvernul României, au organizat, pe 15 octombrie, Conferinţa e-IDENTITY – Primul pas către transformarea digitală ireversibilă a României, exact la o lună după discursul privind starea Uniunii Europene. Atunci, președintele CE, Ursula von der Leyen, anunța propunerea Comisiei Europene pentru o identitate electronică europeană sigură în viitorul apropiat. România are mai puţin de un an (august 2021) până când trebuie să adopte noile cărţi de identitate eID, fără de care niciun cetăţean nu va mai putea călători în statele UE. Vom vedea dacă termenele europene se vor respecta…



Cătălin GIULESCU, Director  – Direcţia de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Ministerul Afacerilor de Interne:

“Împreună cu colegii mei din cadrul Ministerului Afacerilor de Interne (MAI) lucrăm de ceva vreme la acest proiect. Ca să realizați în ce stadiu ne aflăm, vreau să vă spun că în ianuarie 2020 am avut un proiect de OG în transparență decizională, iar în iunie am avut un alt proiect de OUG în transparență decizională. 

În Parlament s-a votat recent un proiect de lege pe care noi l-am inițiat în 2016, suntem cumva la nivel de viziune cu 4 ani în urmă, cu toate că am încerca, prin ambele proiecte de acte normative amintite anterior, să fim mai avansați, de fapt acum suntem cu 4 ani în urmă.

Stupefiant pentru mine a fost că, la doar trei zile de la adoptare, respectiv a Legii 162/2020, care anterior a fost blocată în Parlament timp de 3 ani, unii deputați și senatori au solicitat programări pentru obținerea cărții electronice de identitate.

La nivel de conștientizare publică, se trăiește cu ideea că, dacă s-a adoptat azi o lege, mâine se pune în aplicare.

Ecosistemul este unul foarte ciudat, sistemul informatic al Evidenței Populației rulează de peste 7 ani cu aceeași infrastructură, ale cărei componente software și hardware sunt de acum doi ani “end of life”. Pe această infrastructură IT depășită în totalitate, noi ne propunem să emitem cartea electronică de identitate și, în același timp, să găsim soluții viabile pentru dezvoltarea unei noi infrastructuri. Infrastructura tehnică pe care DEP lucrează şi-a depăşit de trei ori capacitatea proiectată.

După publicarea în MO a Legii 162/2020 în luna august a acestui an, în prezent se lucrează la normele metodologice de aplicare a acestui act normativ. În paralel, discutăm de măsuri care să ne permită să emitem prima carte electronică de identitate (eID) la 1 august 2021. Deci vrem să fim în stare la 1 august 2021 să emitem prima carte electronică de identitate. Suntem într-un delay foarte mare. Obiectivul nostru este să scoatem primul card/carte de identitate electronică.

La momentul în care Regulamentul 1157/2019 a fost adoptat, undeva în iulie 2019, un număr de 17 state membre îndeplineau condițiile impuse de regulament. În momentul acesta ne comparăm cu alt stat membru UE, care însă nu este Bulgaria, care de 7 ani îndeplinește condițiile. Nici măcar nu ne putem compara cu Republica Moldova, care îndeplinește de 5 ani aceste condiții.

În prezent, noi avem un cadru normativ pe care trebuie să-l aplicăm, cu toate că el a fost gândit pentru anul 2015 și, în comparație cu dinamica tehnologică, suntem în epoca de piatră.

În România s-a reglementat eID încă din 2002, dar până în prezent nu a fost emis nici măcar un singur card electronic de identitate. În acest context, trebuie să admitem că avem o problemă internă. Acest aspect trebuie să ne dea de gândit, respectiv că avem nevoie de 19 ani ca să finalizăm un proiect. Ar trebui să ne dăm seama că avem o problemă internă și ar trebui să ne strângem cu toții la o masă și să discutăm cum am putea să ieșim din impasul ăsta.

Ar trebui să ne întrebăm de ce mai punem în aplicare Legea 455/2001 privind semnătura electronică în condițiile în care avem Regulamentul 1157/2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație.

În privința identității electronice, Facebook generează pentru fiecare utilizator identitate electronică în baza datelor furnizate.

Din nefericire, administrația publică din România este incapabilă să genereze pentru cetățeni identitate electronică pentru accesarea serviciilor publice, cu toate că în acest an s-au făcut câțiva pași în această direcție.

O altă problemă: noi am pus la picioarele unui gigant mondial o serie de date privind sistemul nostru de învățământ și acesta, în baza acestor date, care sunt într-un format extrem de coerent, poate să asocieze fiecărui elev din România o identitate digitală.

Noi, în România, suntem foarte atenți la capra vecinului. În niciun caz capra vecinului nu trebuie să fie mai lăptoasă decât a noastră și din această cauză avem toți capre exact ca în poveștile lui Creangă, râioase și chinuite.

În ultimii trei ani, am tot semnalat că proiectul eID presupune, în primul rând, schimbarea infrastructurii tehnice pe care Direcția Evidenței Populației lucrează în prezent. Din nefericire, nu s-a înțeles acest lucru. 

Noi, ca să menținem funcțională infrastructura, desființăm efectiv butoane în aplicație pentru ca infrastructura să mai poată genera serviciul public de evidență a persoanelor. În acest moment, există o presiune enormă pe sistem, el și-a depășit de trei ori capacitatea proiectată. Expunerea unui serviciu de validare presupune un efort maxim din partea noastră. 

Pe lângă partea tehnică, ANSPDCP ne-a spus franc în față, în 2019, că nu putem să facem niciun fel de validare în cadrul normativ actual.

Vrem să venim cu o propunere de act normativ pentru 2021, care va surprinde prin deschidere, dar nu știu câtă lume este pregătită pentru această deschidere. Până în iulie 2022, tehnic vorbind, ne este imposibil să oferim noi servicii de validare.”