Digital Transformation Council şi Revista COMUNICAŢII Mobile, cu participarea CIO Office – Guvernul României, au organizat, pe 15 octombrie, Conferinţa e-IDENTITY – Primul pas către transformarea digitală ireversibilă a României, exact la o lună după discursul privind starea Uniunii Europene. Atunci, președintele CE, Ursula von der Leyen, anunța propunerea Comisiei Europene pentru o identitate electronică europeană sigură în viitorul apropiat. România are mai puţin de un an (august 2021) până când trebuie să adopte noile cărţi de identitate eID, fără de care niciun cetăţean nu va mai putea călători în statele UE. Vom vedea dacă termenele europene se vor respecta…
Aurelian STOICA, Director – CIO Office:
„Conferinţa e-IDENTITY 2020 are în prim-plan o temă extrem de actuală, care ar putea deveni un proiect de țară.
Dacă în decursul timpului omenirea a construit ziduri mai mult pentru apărare și izolare, acum suntem în etapa în care trebuie să creăm breșe pentru a lăsa oportunitățile oferite de transformarea digitală să vină către noi.
Proiectul eID are două valențe majore. Prima, din perspectiva cetățeanului, care în alte țări are acces în baza eID la servicii publice standard și servicii suplimentare. În alte țări, de exemplu, eID poate îngloba atât date ce țin de permisul de conducere, cardul de sănătate sau cardul de transport.
Există state în care te poți identifica la infochioșcuri cu eID și poți solicita, spre exemplu, adeverințe de resurse umane sau poți folosi eID ca avocat pentru a înregistra online dosarele.
Din perspectiva guvernamentală, putem obține beneficii evidente în privința costurilor.
Sunt estimări care arată că implementarea semnăturii digitale a condus la economii de 2% din PIB, cum a fost cazul Estoniei.
Dacă se va implementa proiectul eID, estimările arată economii de 3-6% din PIB la nivelul anului 2030.
Obiectivul din perspectiva guvernamentală este crearea unui cadru care să permită dezvoltarea economică și să accelereze parcursul către ceea ce numim acum incluziune financiară pentru categorii întregi de cetățeni.
Practic, un întreg ecosistem de oportunități se poate debloca după implementarea proiectului EID, cu avantaje solide atât pentru sistemul public, cât și pentru cel privat.
Cei care au avut curiozitatea să parcurgă Regulamentul UE 910/2014 au constatat prezența unui cuvânt cheie, și anume încredere.
Pe lângă optimizările de costuri, proiectul eID are și un rol simbolic în a restabili încrederea cetățenilor în eforturile naționale de transformare digitală, pentru că nu toate inițiativele anterioare au dat rezultate.
După implementarea proiectului eID, cetățenii trebuie convinși să utilizeze serviciile digitale furnizate de stat.
În concluzie, ideea este că nu mai putem aborda lucrurile pe bază de excludere, ci pe bază de interconectare cu țările și organizațiile din jurul nostru.”
