Din punct de vedere macroeconomic, dacă ne raportăm la cele mai recente estimări oficiale, cel puţin momentan România a reuşit să evite recesiunea. PIB-ul României a avut un avans de 2,7% în primul trimestru al acestui an, în timp ce PIB-ul UE a înregistrat un declin de 3,2% faţă de perioada similară a anului trecut, cea mai mare scădere din 2019 şi până acum. Totuşi, această evoluţie include doar primele săptămâni de criză, comentează specialiştii GfK. Fondul Monetar Internațional a revizuit previziunea pentru economia României de la +3,5% la începutul anului la minus 5%.
În tot acest timp, stresul impus de pandemie, insecuritatea financiară, creşterea nivelului şomajului sau scăderea veniturilor au condus la un declin brusc în ceea ce priveşte încrederea consumatorilor atât în România, cât şi în întreaga Europă. În aprilie, nivelul de încredere a scăzul cu mult sub media pe termen lung şi a atins în decurs de numai o lună nivelul minim înregistrat în perioada recesiunii din 2009. În România, scăderea nivelului de încredere a consumatorilor vine în contextul optimist al începutului de an când s-a situat pentru prima dată după mult timp peste media europeană.
În primul trimestru al anului, sub efectul panicii generate de pandemia de COVID-19, dar şi a primelor măsuri impuse de autorităţi, cheltuielile casnice pentru bunuri de larg consum au crescut cu aproape 14% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Stocurile făcute de români s-au tradus printr-o majorare cu 11% a cantităţilor de bunuri de larg consum cumpărate. Nivelul inflaţiei a scăzut uşor faţă de primul trimestru al lui 2019, însă românii au continuat să se îndrepte către segmente inferioare de preţ.
Din perspectiva canalelor de cumpărare, dacă înaintea restricţiilor de deplasare românii s-au orientat către magazinele mari, după instaurarea acestor măsuri au existat mai multe oportunităţi pentru comerţul de proximitate. Chiar şi în contextul în care în România şi hipermarketurile joacă în proximitate din perpectiva amplasării lor, magazinele mici moderne şi discounterii au înregistrat cele mai mari creşteri în primul trimestru al anului. Vânzările s-au majorat mult şi în hipermarketuri şi supermarketuri, în timp ce comerţul tradiţional a înregistrat o creştere ceva mai moderată.
Pe măsură ce românii au intrat în autoizolare, iar restricţiile de deplasare au devenit mai stricte, nevoia de livrare la domiciul a crescut, ceea ce a creat o nouă serie de provocări pentru retailerii alimentari. Comparativ cu alte pieţe, în România comerţul online de bunuri de larg consum este încă într-un stadiu incipient şi acoperă mai puţin de 1% din vânzări din cauza unui nivel redus de penetrare. Chiar şi în acest context, 13% mai multe familii şi-au făcut cumpărăturile de larg consum online în primul trimestru din acest an faţă de primul trimestru al anului trecut. În plus, au fost cu 43% mai multe familii care au achiziţionat în mod repetat din online.
Un alt efect generat de pandemia de COVID-19 asupra retailului alimentar a fost consolidarea mărcilor private, un efect de altfel obişnuit în perioadele critice din punct de vedere economic. În primul trimestru al anului, mărcile private au câştigat teren în faţa mărcilor naţionale şi au ajuns să acopere 21% din vânzările totale de bunuri de larg consum. Românii au cumpărat astfel de produse mai des decât anul trecut şi au cheltuit sume mai mari la vizita în magazin. Vânzările de mărci private s-au majorat cel mai mult în magazinele moderne de proximitate şi în discounteri.
Exemple de categorii în care mărcile private au reuşit să îşi crească cel mai mult numărul de cumpărători sunt apa, vinul, şampania şi băuturile spirtoase, dar şi detergenţii de rufe, produsele pentru curăţenie, produsele de hârtie, produsele pentru bebeluşi sau produsele pentru animalele de companie.
