Călin RANGU, Vicepreşedinte – CIO Council @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.
În opinia mea, deficitul de profesori pornește tot de la construcția sistemului și a curriculelor și a modului de predare.
Vă dau următorul exemplu personal. Sunt absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații și al Facultății de Management Financiar-Bancar, plus un MBA. Însă, abia la MBA, la cursul de contabilitate am înțeles cu adevărat pentru prima dată contabilitatea, cu toate că am trecut printr-o facultate de management financiar-bancar și am trecut cu bine. De ce asta? Am înţeles complet abia la MBA semnificaţia reală a contabilităţii, pentru că în facultate predarea acesteia se baza pe matematică, pe teorie, iar la MBA pe rolul economic din practică.
Ce s-a întâmplat? Profesorul de contabilitate de la universitatea românească îmi vorbea doar în integrale și matematică complicată, iar portoricanul care a ținut cursul de MBA a utilizat doar o formulă cu un delta, dar avea experiența necesară să poată să-ți transmită ce înseamnă, cum să gândești și ce înseamnă din punct de vedere practic.
Păstrăm același model, adică mergem pe multă informație și cu profesori care nu au posibilitatea să transmită acea informație, inclusiv din punct de vedere salarial, sau mergem pe un mix, cu accent pe practică?
Conferinţa LIVE (Intervenţia dlui. Călin RANGU – min. 23.00 şi 4:09:50)
După mine, ar trebui ca toată lumea să aibă acces la toate informațiile, să fie cu cartea pe masă, cu Internetul pornit, dar profesorul să aibă capacitatea de sinteză și să-i dea o cerință care să nu fie la îndemână și să n-o găsească pe Internet. Sunt câteva lucruri care nu țin neapărat de transformare digitală, ci de transformarea mentalităților noastre.
Revenind la transformarea digitală și asociația CIO Council, cred că transformarea digitală nu se poate face dacă firmele, universitățile, liceele, școlile şi ministerele nu știu să-și pună la punct procesele proprii. Nu poți să faci o transformare digitală a ceva care nu funcționează bine pe hârtie.
Informatizarea făcută fără cap creează un haos informațional, cresc costurile și pierzi mult mai mult timp și resurse decât ai lăsa acei 100 de oameni să plimbe câte o hârtie, pentru că transformarea digitală nu înseamnă doar introducerea unei aplicații în ideea că introducerea unui sistem informatic îți rezolvă problema. De fapt, îți va genera mult mai probleme decât un sistem clasic, pe care îl cunoști.
Transformarea digitală pleacă de la management și de la top management. Este necesară o abordare de tip expert, nu o abordare de tip consens. Nu poți să lași transformarea digitală pe mâna oricui.
Într-un proces de transformare digitală trebuie să ai și un management al documentelor foarte bun. Birocrația din secretariatele universităților este infernală.
Există un decalaj între ce se predă în facultate pentru profesia de economist la nivel de competențe și ce competențe sunt descrise la această profesie în Clasificarea Ocupațiilor din România. Așa cum stau lucrurile, e clar că s-a mers pe varianta de tip consens.
Nevoia de educație spre inovare este esențială. Pregătirea cadrelor de conducere, a șefilor care să adopte inovația în companie este foarte importantă. Tehnologia în sine este un tool, o unealtă. Transformarea digitală se referă, de fapt, la organizație, la oameni, la procese, la managementul schimbării. Sistemul educațional încă este rigid, ar trebui creat un ecosistem pentru a putea să se transforme digital. Ecosistemul are foarte mulți actori, iar actorul legislativ, de exemplu, normele și reglementările sunt foarte importante.
Segmentul de profesori, care să transfere acest conținut adaptat erei digitale, trebuie să se transforme.
La Universitatea Danubius, unde sunt decan la Facultatea de Științe Economice, pe fonduri PNRR avem un proiect de a crea un metavers pentru a-i aduce pe studenți unde se simt confortabil.
TEASER
