Doina BANCIU, AOSR @ EDU Invest 2023: În România, prin PNRR, fiecare Consiliu Județean are posibilitatea să acceseze circa 500.000 euro pentru finanțarea programelor de dezvoltare a bibliotecilor. În realitate, din cauza modului în care a fost scris caietul de sarcini, foarte multe județe nu pot aplica.

Doina BANCIU, Vicepreședinte AOSR – Academia Oamenilor de Știință din România @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea digitală în educație, learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

În cadrul acestui eveniment, antevorbitorii mei au răspuns la întrebări despre cum ar trebui să facem educație, ce anume ar trebui să predăm, cine sunt profesorii, dar nu s-a vorbit despre cui predăm.

Populația activă a României se ridică la 8 milioane de persoane, în ușoară scădere față de 2021, din care 32% sunt elevi și studenți.

Avem 550.000 de liceeni în mediul urban și doar 36.000 de elevi în mediul rural, din păcate.

La nivel profesional, urbanul stă foarte bine. Aici avem 90.000 de elevi, iar în rural doar 14.600 de elevi.

În învățământul superior, România are 554.000 de studenți.

Către toți acești elevi și studenți, dar și ceilalți cetățeni, ne îndreptăm cu educația.

Conferinţa LIVE (Intervenţia dnei. Doina BANCIU – min. 13:20 şi 1:33:00)

Datele statistice arată că la nivelul României doar 16% din populație are un nivel superior de cunoștințe, 40,5% are un nivel scăzut de cunoștințe, iar 43,5% are un nivel mediu de cunoștințe.

Aceștia sunt obiectul transformării digitale, așa cum arată toate strategiile din domeniu.

Este evident că avem nevoie și folosim cu toții și internetul, și robotica, și asistenții de învățare. Pe de altă parte, orice utilizator, orice tânăr, dacă nu este ghidat într-o manieră care să răspundă obiectului învățatului, poate fi complet pierdut în acest noian de informații. Nu mai amintesc de faptul că în această cascadă informațională avem și foarte multă informație de tip noise, adică informație care nu este corectă.

Toate marile biblioteci ale lumii au programe speciale de transformare digitală orientate către cetățeni, mai mult sau mai puțin tineri. Practic, bibliotecarii sunt învățați să devină mai competenți în a răspunde utilizatorilor care au un nivel ridicat de cultură digitală.

În România, prin PNRR, fiecare Consiliu Județean are posibilitatea să acceseze circa 500.000 euro pentru finanțarea programelor de dezvoltare a bibliotecilor. În realitate, din cauza modului în care a fost scris caietul de sarcini, foarte multe județe nu pot aplica. Sunt o serie de restricții legate de zonele defavorizate, care nu există în ghidul de zone defavorizate. 

Spre exemplu, în județul Arad sunt doar 12 sate defavorizate, ceea ce înseamnă să școlarizezi 2.500 de persoane. Nu există aceste zone, motiv pentru care Clujul, Timișoara, Argeșul, Aradul și multe alte Consilii Județene nu aplică pentru atragerea acestor fonduri pentru transformare digitală.

Fără o strategie coerentă, nu se va ajunge niciodată la transformarea digitală în niciun domeniu. Literatura internațională arată că transformarea digitală este o problemă de management.

Nădăjduiesc că lucrurile vor merge înainte, dar este nevoie de un pact social pentru a asigura eficiența acestui demers.

În concluzie, vreau să amintesc tuturor că educația înseamnă să transmiți cunoștințe și cineva să le acumuleze și apoi să le valorifice. Problemele cheie sunt cum transmitem, ce fel de informații transmitem, cine le transmite și cine le receptează.

În opinia mea, pentru a avea o transformare digitală a întregii societăți, trebuie să ținem seama de patru elemente. În primul rând, cine predă, cine sunt profesorii și dacă ei pot preda după o curriculă adaptată noilor cerințe ale societății. Al doilea element este infrastructura, care trebuie să fie una adecvată. Urmează cadrul legal și instituțional şi finalmente susținerea procesului de educație pentru transformare digitală.