Marcel Opriș, STS @ Aniversarea 25 de ani de comunicații electronice în România: România a ajuns unde a ajuns datorită comunicațiilor. Noi suntem baza, fără noi nu se mai poate nimic, dar în același timp trebuie să ne gândim că suntem servitorii utilizatorilor

Marcel OPRIŞ – ex Director General – SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE (STS) @ ZIUA INTERNAŢIONALĂ A TELECOMUNICAŢIILOR ŞI A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE, powered by ITU – ANIVERSARE 25 ANI DE COMUNICAȚII ELECTRONICE ÎN ROMÂNIA, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL împreună cu REVISTA COMUNICATII MOBILE şi TELECOMTV.RO pe 17 mai 2022 (format hibrid – Aula Candelabrelor CCIR & online).

Sunt participant constant la evenimentele organizate de revista Comunicații Mobile din anul 2005. 

Îmi amintesc că era într-o joi, era o ședință a CSAT, stăteam la biroul meu și fostul director general al STS, dl.Tudor Tănase, mă anunță că sunt noul director general STS. Era 7 decembrie 2005 și fostul coleg Tănase mă invită să mergem la Hilton, unde urma să aibă loc Gala revistei Comunicații Mobile.

Ajunși acolo, Tudor Tănase mă prezintă ca fiind noul director general al STS. Se uita toată lumea la mine, multă lume cunoscută, fiindcă și înainte condusesem divizia IT a STS, divizie înființată strategic în 2001, unde eu am fost primul director. 

M-a prezentat profesioniștilor industriei de IT și Comunicații și de atunci a început epopeea dezvoltării STS, încât s-a ajuns ca în ziua de astăzi să fie pe buzele tuturor, întrebându-se de ce STS va instala noua infrastructură de cloud a statului român, în mai multe locații, după o filozofie îndelung discutată, și de ce se califică STS-ul pentru acest lucru.

Revenind la evenimentele revistei Comunicații Mobile, îmi amintesc că pe unele le-am stricat. 

Spre exemplu, în 2007 am fost chemat să ridic un premiu pentru o campanie derulată pentru serviciul 112, și unii jurnaliști din sală au aflat că România este în infringement. Prin urmare, m-au întrebat de ce vă lăudați că 112 funcționează, când România este în infringement pentru 112.

Am cerut dreptul la replică și am spus că nu infringementul este problema, ci că nu am bani să plătesc operatoarele 112 începând cu luna februarie 2008. În 2008, infringementul s-a rezolvat. Acel infringement nu era despre o problemă tehnică, ci una de politici. Cei de la vârful statului se certau între ei și noi eram victime. Infringementul l-am rezolvat foarte simplu, printr-o deplasare la Bruxelles, unde am vorbit cu comisarul european, care a venit ulterior în România și a constatat că nu este nicio problemă tehnică cu serviciul 112.

CONFERINŢA LIVE
Discurs General Marcel Opriş – (min. 02.45.00)

Un alt eveniment pe care l-am stricat a fost despre dezvoltarea comunicațiilor și ponderea serviciilor furnizate către stat.

Stăteam într-o băncuță, ridic mâna și spun: nu cred că operatorul național va mai încasa anul viitor peste 100 milioane de euro de la statul român, pentru că nu este ok, nu sunt bani de aplicații pentru că se cheltuiește foarte mult pe soluții foarte scumpe de comunicații. Ca urmare, am mai spus, vă anunț că, în cel mult un an de zile, STS va fi singurul furnizor de comunicații pentru statul român și pentru instituțiile lui, iar dvs. nu aveți decât să vindeți în privat, iar banii pe care îi vom economisi îi vom duce către aplicații. 

S-a remarcat ulterior că au explodat resursele financiare alocate zonei de aplicații pentru statul român și așa au putut să apară lucruri cu totul ieșite din comun, care acum vi se par banale, dar pe vremea aceea au fost adevărate revoluții. A apărut, de exemplu, celebra Declarație fiscală 112. 

Și acum revenim la paradigma de ce dezvoltăm sisteme și cui folosesc.

Este foarte edificator un exemplu. Toate firmele din România, în perioada 20 – 25 ale lunii, mergeau să-și depună declarațiile fiscale la administrațiile fiscale. Erau cozi imense, erau și piloși, se cărau sticle de whisky, cafele și altele. 

Zece mii de funcționari primeau hârtiile, le puneau o ștampilă, dădeau un bilețel, le aruncau undeva în spate. Apoi, timp de 10 zile, mergeau și le identificau, până și șoferii din ANAF făceau operațiunea aceasta.

Ne-am propus să rezolvăm radical problema asta. În 2013, a apărut un raport al Băncii Mondiale care spunea cam așa: nu înțelegem de unde progresul acesta al României în materie de utilizare a serviciilor digitale ale statului și de scădere a timpului pe care o companie îl consumă în relația cu statul.

Singura explicație posibilă este introducerea declarațiilor fiscale electronice, măsură pusă în practică după ce o personalitate a bătut cu pumnul în masă și i-a spus primului ministru că așa nu se mai poate. Discuția a plecat de la lărgirea bazei de impozitare. Cum să lărgești baza de impozitare dacă tu, stat, încă lucrezi cu hârtii?

Pentru ca echipa de la STS să performeze, am încercat să găsim ajutor la alte instituții ale statului și am constatat că nu avem de unde. Așa că, nolens volens, singura soluție a fost să dezvoltăm capacitățile STS de a se implica în proiecte IT. Deja era celebră problema rezultatelor dintr-o secție de vot prin SMS. Am fost martelat public, dar asta nu m-a împiedicat să merg mai departe.

Între timp, a apărut problema fondurilor europene și ale gestionării lor. În acest context, s-a ivit proiectul MySMIS. La un moment, într-o viziune strategică, am analizat posibilitatea ca noi, România, să nu mai primim niciun ban de la nicio Comisie Europeană dacă nu vom putea să demonstrăm cum sunt gestionați acești bani. Iar singura modalitate de a fi gestionați transparent era să-i trecem într-un sistem IT. 

Trecusem prin numeroase experiențe de genul cum a fost chestiunea cu IMM-urile. Asemenea concursuri de proiecte au mai fost, până când am descoperit o rețea de consultanți, care ocupau toate pozițiile și apoi se vindeau proiectele, era un fenomen care ne-ar fi dus și ne-ar fi rupt complet de Europa. 

În acest context, a apărut MySMIS, dar testul suprem a fost informatizarea alegerilor, care a ieșit perfect. Am fost felicitat de toată lumea.

Dacă noi, STS, reușeam să dezvoltăm capabilități de implementare și gestionare a proiectelor, cu regret constatam că ele dispăreau în restul administrației, motivul fiind dispariția, prin pensionare, a unor oameni de vârsta mea.

Nu sunt întemeietorul STS, poate sunt cel care a avut o viziune care a însemnat tranziția de la analogic și de la rolul de servitori ai conducătorilor statului către implicarea instituției în societate.

Tot timpul am fost alături de mediul privat, doar că am fost un filtru și un critic incomod, uneori nepoliticos sau vehement, dar tot timpul îndemnându-i să lucrăm, fiindcă era clar că era o nevoie enormă de comunicații.

La începutul anilor 1980, am lucrat la Direcția Telecomunicații a Armatei, cea care se ocupa de zona civilă, de interacțiunea cu operatorul național de pe vremuri. Ne-a prins anul 1990 cu 4 milioane de cereri de instalare de post telefonic, aveam grad de telefonizare de 30%. În Estonia și Letonia gradul de telefonizare era 99%.

România a ajuns unde a ajuns datorită comunicațiilor. 

Noi suntem baza, fără noi nu se mai poate nimic, dar în același timp trebuie să ne gândim că suntem servitorii utilizatorilor și că suntem niște servitori bine plătiți de către ei.

Mulțumesc mult pentru înțelegere. Patria înainte de toate. Îmi iubesc patria, meseria și, evident, familia. Tot ce am făcut în viață a fost pentru a pune aceste deziderate în funcțiune.

Sunt onorat că o mulțime de oameni și-au adus aminte de mine și m-au nominalizat.



D.lui General Marcel OPRIŞ – ex Director General STS –
i s-a decernat Premiul de Excelenţă pentru merite deosebite în dezvoltarea industriei ICT din România, cu ocazia aniversării a 25 de ani de comunicaţii electronice în românia, de Ziua Internaţională a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii Informaţionale – 17 mai 2022, în urma votului digital a peste 1500 de profesionişti, executivi şi lideri din industriile ICT şi cele convergente, în intervalul 15 aprilie – 15 mai 2022.