S.O.S – ANIS atacă dur propunerea de OUG pentru Cloud-ul guvernamental: „Nu suntem împotriva cloud-ului, dar ne dorim să fie hibrid şi descentralizat, nu altfel!”

În urma lansării în transparență decizională a Proiectului de Ordonanță de Urgență privind sistemul de guvernanță al Cloud-ului Guvernamental, conducerea Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) atrage atenția în mod public asupra unor probleme fundamentale de concepție și execuție regăsite în forma lansată, la scurt timp după întâlnirea cu oficialii statului vizaţi în acest proiect guvernamental.

Cu toate că argumentele și precizările ANIS pe tema proiectului de <cloud guvernamental> au fost ascultate și agreate de către oficialii Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și alți actori relevanți din Statul Român (recte STS şi SRI n. red.), în cadrul întâlnirii din 8 februarie, acestea nu se regăsesc în proiectul de OUG, susţine Mihai Matei, Președinte ANIS, într-o conferinţa de presă pe 24 martie.

Ce vrea ANIS?
Principii precum: piața liberă, public cloud first, evitarea centralizării excesive a achizițiilor de software au fost agreate, însă proiectul lansat în transparență decizională pe 16.03.2022 nu respectă linia discutată, pretinde oficialul ANIS.

Vă prezentăm problemele semnalate de ANIS, care sunt de natură să dăuneze grav procesului de digitalizare a României, din cauza mai multor limitări de natură legislativă, respectiv: 

  • Îngrădirea inovației și progresului tehnologic la nivelul instituțiilor publice.
    Capabilitățile viitorului cloud guvernamental vor fi în mod cert net inferioare soluțiilor de cloud public disponibile astăzi.
  • Îngrădirea accesului la piața liberă prin centralizarea procesului de achiziție la ADR a soluțiilor de tip SaaS, cu următoarele consecințe:
    • Eliminarea liberei concurențe va duce la diminuarea sau chiar eliminarea  investițiilor pentru dezvoltarea unor soluții noi, revoluționare. În lipsa unei piețe libere, concurențiale, companiile si start-up-urile românești creatoare de produse software, care și în prezent își găsesc în mare parte clienți din sectorul public în afara granițelor României, vor fi vor fi excluse în totalitate;
    • Îngrădirea accesului instituțiilor la piața liberă va avea un impact direct negativ asupra antreprenorilor români care au produse adresate instituțiilor statului, precum și a instituțiilor care au făcut deja pași importanți pe drumul digitalizării;
  • Interzicerea utilizării de software open-source în infrastructura de bază a cloud-ului guvernamental (PaaS) va bloca orice șansă de dezvoltare a acestui cloud (interzicerea apare prin solicitarea ca orice software din zona de PaaS guvernamental să fie proprietatea publică a statului, lucru evident imposibil pentru software open-source);
  • Interzicerea de facto a utilizării de tehnologii noi, cu potențial în zona administrativă, cum ar fi tehnologiile distribuite, de tip blockchain, care nu vor fi compatibile cu cloud-ul guvernamental;
  • Puterea discreționară de a forța oricând, orice instituție să se mute în cloud-ul guvernamental va duce la blocaje în achizițiile publice, care au apărut deja în situația în care OUG nici măcar nu este oficială încă. Instituțiile nu vor mai achiziționa software până nu vor fi sigure că soluțiile pot fi mutate în cloud-ul guvernamental, care nu există, și a cărui disponibilitate operațională va necesita un timp considerabil.

“În forma actuală a Ordonanței de Urgență, inovația în sectorul public va fi redusă semnificativ, ceea ce va adânci și mai mult clivajul tehnologic dintre sectorul public și cel privat, precum și decalajul dintre România și celelalte țări ale Uniunii Europene. Legislația privind cloud-ul guvernamental și PNRR reprezintă oportunități istorice unice pentru recuperarea acestor decalaje. Acest decalaje vor putea fi însă depășite numai prin transparență, piață deschisă, achiziții descentralizate și un mediu puternic concurențial”, subliniază Mihai Matei, președintele ANIS.

oug-cloud

ANIS vine cu următoarele propuneri

a. Încurajarea utilizării modelelor de cloud funcționale, hibrid, precum cele din Marea Britanie, Polonia, Belgia, Danemarca, etc. Acest model de cloud se bazează pe un parteneriat public-privat, determinat de nevoia de gestionare eficientă a resurselor și accesul permanent al instituțiilor de stat la cele mai moderne soluții software. 

La baza solicitării de a susține o infrastructură hibridă stau următoarele aspecte:

–   tehnologia avansată pusă la dispoziție de furnizorii internaționali de cloud public, precum și dorința de utilizare eficientă a resurselor, indiferent de tipul de resursă: energetică, de procesare, umană, etc.;

–  România are nevoie de o strategie de Inteligență Artificială, iar accesul la resurse deja dezvoltate în cloudul public (API’s) este absolut necesar pentru a integra aceste tehnologii în aplicațiile construite și folosite de sectorul public (eficiență, reducerea costurilor, securitate, reducerea timpului de implementare și management ulterior);

– standardele de securitate oferite de infrastructuri hibride de cloud oferă o protecție sporită chiar și în cazul unor atacuri cibernetice de ultimă oră;

– forțarea tuturor instituțiilor să fie pregătite pentru o potențială migrare în cloudul guvernamental introduce necesitatea construirii unui cloud guvernamental cu capacitate supra-dimensionată, care va fi folosită într-un grad foarte mic. 

b. Nuanțarea prevederilor din OUG, astfel încât instituțiile publice să poată beneficia de inovațiile tehnologice disponibile în sistemele de cloud public. În acest mod, aplicațiile deja aflate în exploatare, cu excepția celor esențiale, vor putea fi  valorificate și prin folosirea sistemelor de cloud public. 

Este eronată părerea conform căreia Guvernul României și instituțiile publice nu folosesc în acest moment aplicații dezvoltate în infrastructuri de cloud public. Sunt numeroase exemple unde anumite instituții publice și-au dezvoltat sau au cumpărat soluții software (PaaS & IaaS) și au reușit cu succes să-și digitalizeze procesele (ex. Autoritatea pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură (AFIR), Ministerul Educației).

c. ANIS se împotrivește dorinței de a centraliza toate achizițiile software de tip SaaS la nivelul unei singure autorități – Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). 

d. ANIS dorește să protejeze principiile pe care se bazează o industrie performantă de software. Piața liberă, concurența și descentralizarea sunt pilonii dezvoltării unei societăți moderne. Echilibrul natural dintre cerere și ofertă stimulează concurența dintre actorii economici și generează produse performanțe și prețuri optime.

ANIS are peste 165 de membri, companii mici, cât și multinaționale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din țară.