Mihnea COSTOIU – Rector – Universitatea Politehnica din Bucureşti @ Conferința EDU INVEST 2022 – THE FUTURE OF EDUCATION & LEARNING – DIGITAL TRANSFORMATION IN EDUCATION, organizată de către Digital Transformation Council, Revista COMUNICAŢII Mobile şi TelecomTV.ro pe 4 martie 2022.
În această perioadă, responsabilitatea socială a instituțiilor publice sau private este foarte mare. Este foarte important să înțelegem, în sfârșit, că școala este centrul societății și că trebuie să susținem școala serioasă, indiferent de gradul ei.
Cred foarte mult în eforturile noastre continue de a reuși să avem o adevărată revoluție în școala românească.
Noi, în Universitatea Politehnica din București, încercăm să comunicăm mai mult și, în același timp, să aducem cât mai mulți oameni în interior, să invităm jucători mai mari sau mai mici la discuții pe temele importante.
CONFERINȚA LIVE
E foarte important ca lumea să înțeleagă necesitatea de adaptare la ceea ce urmează și mai ales de pregătire pentru ceea ce urmează.
Cred că nu ne vom mai putea întoarce la ce a fost înainte de pandemie. Cu experiența acumulată în această perioadă, cu învățămintele din această perioadă, vom putea merge mai departe. Dacă aruncăm la coș tot ce am învățat în această perioadă, înseamnă o greșeală profundă.
Tinerii au înțeles avantajele și trebuie să le dăm șansa să utilizeze aceste instrumente în pregătirea lor. Lumea de mâine va folosi aceste instrumente, iar companiile folosesc din plin aceste instrumente.
Este foarte important să acceptăm că online-ul nu este cea mai bună soluție, dar nu este o soluție pe care s-o ignori în acest moment. Evident că interacțiunea profesor – student sau elev este foarte importantă, dar, așa cum bine știm cu toții, această interacțiune poate fi făcută foarte bine și în fața computerului atunci când metodele de predare sunt adaptate.
Noi, Universitatea Politehnica din București, am făcut cursuri de formare cu cadrele didactice, în care au fost prezentate noile tendințe ale predării online, care sunt noile perspective, cum se interacționează, care sunt modelele, pentru că, evident, nu toate cadrele didactice aveau această pregătire. Eu cred că nu trebuie să ne fie rușine să recunoaștem că este necesar să învățăm în fiecare clipă a vieții.
Vom introduce cursuri gratuite pentru tinerii intrați în sistem, cum ar fi asistenții sau șefii de lucrări, ca să înțeleagă ce înseamnă învățământul online, învățământul hibrid, ce înseamnă lucrul cu platformele, cum să interacționezi, care este timpul de reacție.
De asemenea, trebuie să învățăm ce înseamnă leadership-ul în noile condiții, ce înseamnă să poți să interacționezi, să comunici și să te impui în noile condiții.
În concluzie, trebuie să înțelegem că nu mai putem să ne întoarcem de unde am plecat, că instrumentele online trebuie utilizate inteligent în noile condiții și că pregătirea noastră trebuie să fie continuă. Suntem în plin de proces de schimbare a lumii. Strategia europeană de schimbare a universităților este extrem de ambițioasă și are foarte multe trimiteri către zona digitală.
Trebuie să acceptăm că schimbările extrem de puternice din această perioadă a pandemiei au pus în fața școlilor românești provocări mult mai mari decât până în prezent.
Dacă până în pandemie nu ne puteam gândi la prezența unui concurent străin major în piața românească de educație, cu prezență în țara noastră, acum sunt foarte multe oferte, piața se deschide foarte mult, provocările sunt foarte mari. Dacă universitățile nu reușesc să se adapteze, în mod evident vor avea probleme.
Există o presiune din partea mediului economic de certificare paralelă a unor competențe. De la prima revoluție industrială, există o dezbatere între universități și companii despre adaptarea cursurilor și cât de mult școala să se adapteze la provocări, pentru că școala, în mod tradițional, trebuie să formeze un om care să trebuie fie pregătit nu doar pentru ziua de azi, ci și pentru ziua de mâine, iar transformările din zona industrială, în special din ultimii 30 de ani, ne-au pus în situația în care să fie adaptat nu doar pentru o tehnologie, ci să poată facă față acestor provocări.
Noi am propus Ministerului Educației două elemente foarte importante în privința certificării unor competențe. Prima este legată de acceptarea legislativă în zona micro-credentials și avem câteva soluții legislative propuse.
A doua este învățământul dual în universitate, o ideea care nu este foarte îmbrățișată de universități, dar este foarte îmbrățișată de companii.
În legătură cu proiectul Euronews, vreau să precizez că Politehnica din București nu este egal Euronews și nici Euronews nu este egal Politehnica din București.
Suntem un suport pentru această televiziune, care la rândul ei este un suport pentru România și mediul universitar românesc și internațional.
Noi ne-am propus să avem nu doar un Euronews clasic, ci o îmbinare cât mai puternică între zona de știri și zona educațională, o educație smart, o educație făcută pentru toate generațiile, într-o altă formulă.
Vrem să furnizăm informații din toate domeniile, să ajungă aceste informații la cât mai mulți oameni.
Viitoarea redacție Euronews nu va avea nicio legătură cu zona politică și va păstra această linie, postul TV încă nu emite, dar, cel mai probabil, în luna mai se va întâmpla.
Prin această investiție, Politehnica, care este cea mai mare universitate tehnică din această parte a Europei, își poate asigura sustenabilitatea în viitor. Noi ne dorim să devenim independenți academic și financiar, ca Politehnica să nu depindă de crize economice, politice sau de altă natură, să fie independentă, să stea pe picioarele ei, să se poată susțină și să nu fie o povară pe umerii țării, dimpotrivă, să fie un motor.
