Nicolae OACĂ, ANALIST TELECOM @ DIGITAL TRANSFORMATION GALA by COMUNICAȚII Mobile 2021, ediția a 18-a anuală, organizată de către DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 10 decembrie 2021.
2021 a fost cel mai nefast an pentru piața telecomunicațiilor din România, marcat de evenimente și decizii cu profund impact pe termen lung pentru această industrie..
Pe plan mondial, am avut o criză de coronavirus, care s-a transformat și în criză economică, şi care s-a manifestat și în România.
La noi a venit în discuție pe buzele tuturor politicienilor termenul digitalizare, iar pandemia putea să fie o șansă pentru noi ca să accelerăm digitalizarea. Ceva s-a făcut, dar vom vedea că nu s-a făcut cum trebuie, alții au făcut-o mai bine decât noi.
LIVE
Pe plan mondial am avut și vom avea o criză a semiconductorilor, care se pare că se va manifesta până în 2023. La noi se pare că doar Automobile Dacia a fost afectată. Telecomunicațiile par a fi afectate mai puțin.
Pe plan mondial am avut și războiul comercial SUA – China, război din care Europa a rămas în urmă în privința 5G.
Anul trecut, Europa a discutat doar despre cum să adere sau nu la acest război; la fel a făcut și România.
Pe plan mondian, 5G este în expansiune, mai puțin la noi și în Europa.
România s-a confruntat cu o criză politică, țara a fost neguvernată, același lucru s-a întâmplat și cu comunicațiile, care au dispărut de la masa Guvernului și au fost comise o serie de mari greșeli, respectiv vânzarea fostului Romtelecom către Orange, scăderea competitivității în clasamentul DESI și blocajul 5G.
NICOLAE-OACA-2021-cel-mai-nefast-an-pentru-telecomunicatiiFactorii care m-au făcut să spun că 2021 a fost cel mai nefast sunt: 1) legea 5G, care ține blocată licitația 5G de mai bine doi ani, 2) vânzarea fostului Romtelecom către Orange, 3) retrogradarea României în clasamentul DESI, 4) dezinteresul față de licitația organizată de ANCOM în toamna acestui an, care este legată direct de legea 5G, 5) lipsa pregătirilor pentru implementarea tehnologiei 5G, guvernanții nu au făcut nimic în acest an în acest sens, și 6) neimplementarea Codului european al telecomunicațiilor, care pare că va fi adoptat până la finele acestui an.
Toate aceste neajunsuri au fost posibile din cauza numirii în funcții de conducere a unor persoane fără pregătire specifică.
Legea 5G a fost votată în acest an și este o intervenție brutală pe o piață liberă, este în contradicție cu practica din UE. Legea vrea să elimine un anume furnizor și, în acest context, ceilalți jucători mari, Ericsson și Nokia, își vor spori cotele. Astfel, investițiile necesare construirii rețelelor 5G vor crește, fapt ce va avea impact asupra tarifelor, instalarea rețelelor va fi întârziată, iar această întârziere va afecta digitalizarea.
Operatorii vor avea pierderi ca să înlocuiască echipamentele Huawei. Cine plătește aceste pierderi? Ministerul Finanțelor sau al Digitalizării?
Achiziția fostului Romtelecom de către Orange este o tranzacție cu impact pe termen lung, nu mai poate fi întoarsă, iar în 2022 operatorul fix va fi înghițit de Orange. În opinia mea, tranzacția creează o concentrare prea mare pe piață și Consiliul Concurenței ar trebuie să intervină. Orange va ajunge la 50% din veniturile pieței, cifră mai mult decât dominantă.
Câteva întrebări apar după această tranzacție. Spre exemplu, de ce s-a permis devalizarea fostului Cosmote prin trecerea a 0,9 milioane de clienți cu abonament la fostul Romtelecom, ca ulterior, în 2022, să se spună că fostul Cosmote nu poate rezista pe piață și, în acest context, trebuie să fie vândut unui alt jucător?
Pe ce bază a acceptat România evaluarea fostului Romtelecom la 497 milioane de euro, a avut statul român o firmă de consultanță pe acest subiect?
Dacă fostul Romtelecom va fi absorbit de Orange, care va fi mărimea pachetului de acțiuni pe care statul român îl va deține la finalul operațiunii? Cine va calcula această evaluare? Ministerul Finanțelor sau o firmă de specialitate?
Care a fost și cum s-a materializat rezultatul vânzării participației de 30% a fostului Romtelecom în fostul Cosmote?
Cum se va rezolva conflictul de interese dintre ministerul „telecomunicațiilor” proprietar și partener cu grupul Orange și ministerul „telecomunicațiilor” strateg național și reglementator?
În legătură cu retrogradarea României în clasamentul DESI, cifrele arată că țara noastră a ajuns pe ultimul loc, comparativ cu situația de acum doi ani, când în spatele nostru erau Bulgaria și Grecia, în condițiile în care s-a vorbit foarte mult despre digitalizare.
Referitor la dezinteresul față de licitația organizată de ANCOM în toamna acestui an, mă așteptam ca fostul Cosmote să se bată pe licențe la această procedură, prin care ANCOM a urmărit vânzarea unor licențe rămase de la licitația din 2012, dar operatorul nu a venit, a venit RCS&RDS și a cumpărat.
A mai cumpărat Invite Systems, un jucător despre care n-am auzit. Faptul că fostul Cosmote nu a cumpărat arată interesul companiei privind viitorul în România. Nici Orange și Vodafone nu au cumpărat, au zis pas, dezinteres care s-ar putea repeta și la licitația 5G din 2022.
Dacă nu se schimbă ceva, la licitaţia 5G, în 2022 vom avea același „succes”.
Amânarea licitației 5G este un alt motiv pentru a spune că 2021 a fost un an nefast pentru piața telecomunicațiilor din România.
S-a vorbit în 2017 că procedura va avea loc în 2018, apoi s-a amânat pentru 2019, termen rostogolit pentru 2020 și ulterior 2021. Motivele acestor amânări succesive: OUG 114/2018, memorandumul România- SUA, desființarea Ministerului Comunicațiilor ș.a.
Guvernanții nu au făcut nimic pentru implementarea 5G în cursul anului 2021. Spre exemplu, nu există ghișeul unic online pentru aprobarea lucrărilor de infrastructură, în condițiile în care va fi nevoie de montarea a 80-90.000 de antene 5G pentru fiecare rețea de acest tip, plus fibra optică care va conecta aceste antene. Vor fi necesare zeci de mii de aprobări pentru a monta echipamentele în site-uri.
O altă problemă a fost faptul că deciziile privind piața comunicațiilor au revenit unor persoane fără studii de specialitate, cum a fost ministrul Bode de la Transporturi. Nici actualul ministru de la Digitalizare nu are pregătire în telecomunicații, putem spune că este neutru din punct de vedere tehnologic.
Practic, PNL nu are specialiști în telecomunicații. Ei nu au înțeles că telecomunicațiile sunt motor al dezvoltării economice, că fără rețele 5G, fără rețele de mare viteză, nu poți să faci digitalizare, rețelele sunt suportul de transmiterea a informațiilor. Dacă n-ai rețea care să transmită informația, nu poți să faci digitalizare.
Un alt fapt regretabil este retragerea RCS&RDS din Ungaria. Nu este prima dată când această companie iese din diferite piețe, s-a întâmplat și în 2013 sau 2015, dar se observă conflictul cu autoritățile de reglementare. Cumpărătorul operațiunilor RCS&RDS din Ungaria este 4iG, o companie apropiată lui Victor Orban, premierul țării vecine.
RCS&RDS nu a plecat de bunăvoie din Ungaria, a fost obligată să plece. Banii luați pe operațiunile din Ungaria vor fi folosiți la licitația 5G din Portugalia, unde RCS&RDS a intrat recent.
Cum va fi 2022? Apreciez că va fi unul incert. Provocările anului viitor sunt pandemia, guvern supradimensionat și eterogen, plus deficit bugetar. Se adaugă inflația, deprecierea leului, care va sări de 5 lei, creșteri de taxe și majorările de tarife la energie.
Codul comunicațiilor va fi adoptat, dar licitația 5G ar putea să fie neinteresantă pentru operatori dacă legislația 5G rămâne în forma actuală.
Fostul Romtelecom va fi înghițit de Orange, iar fostul Cosmote va fi vândut. A se observa că echipa executivă a fostului Cosmote este una de conservare, cu doar 5 directori executivi, comparativ cu 10 sau chiar mai mulți directori executivi la ceilalți operatori. În plus, fostul Cosmote nu a participat la dezbaterea legislației 5G, nu a participat la licitația ANCOM din toamna acestui an.
Cine ar putea cumpăra fostul Cosmote? Ar putea fi RCS&RDS, dar în acest caz ar permite statul o nouă concentrare a pieței? Poate 4iG din Ungaria?
