Proiectul de Lege de care depinde agenda „digitalizării” României (nu a „transformării digitale”), ajunge azi pe masa Guvernului, conform agendei publice executive. Acesta conține condițiile pe care companiile din comunicaţii trebuie să le îndeplinească concomitent pentru a putea participa la construirea rețelelor telecom 5G în România, un subiect controversat în ultimii 3 ani în România, unde interese pretinse ale „securităţii naţionale” sunt scoase în faţă pentru a bloca unul dintre furnizorii de infrastructură de comunicaţii.
Ecuaţia poate că era valabilă în guvernarea Trump din SUA, la care zeloşii oficialii români s-au înghesuit să adere, fără o motivaţie profesională din partea industriei, însă acum, odată cu schimbarea deciziei politice la Washington, urmaşii Securităţii autohtone au uitat să mai aducă la zi promisiunile faţă de partenerul strategic. România rămâne captivă între obligaţiile obediente către partenerii americani şi deciziile mai moderate ale Uniunii Europene, care nu vrea deloc să blocheze colaborarea cu China, dimpotrivă…
Dacă Huawei, căci despre acesta e vorba, va fi exclus din procesul 5G, cu siguranță vor exista niște repercursiuni serioase asupra economiei naționale și nu numai. Conform analizei impactului Proiectului de Lege, dacă acesta va intra în vigoare, iar companiile chineze vor fi excluse, operatorii și consumatorii români vor suferi pierderi economice de 9,35 miliarde de euro, iar rețeaua operatorilor de telefonie mobilă va fi instabilă cel puțin timp de 2-3 ani. Această excludere va însemna pentru operatori obligația de a înlocui un număr mare de dispozitive existente, ceea ce va duce la pierderi de venituri semnificative.
Mai mult decât atât, acest lucru va afecta numărul de locuri de muncă, achizițiile și contribuția economică a Huawei la viitoarea construcție 5G, a cărei valoare se ridică la 4 miliarde de euro și care ar urma să creeze peste 6.000 de locuri de muncă, susţin liderii companiei chineze.
Istoria unui proiect amânat şi neglijat
Acest proiect a început în 24 august 2020, în urma unor dezbateri și consultări pe tema unei propuneri de proiect de lege 5G. După 8 luni, draftul de lege încă nu are o formă care să țină cont de recomandările primite, după ce Asociația Operatorilor Mobili și-a exprimat obiecțiile. De asemenea, Ministerul de Justiție a intervenit cu sugestii.
Forma actuală a acestui proiect de lege nu a adus însă schimbări esențiale, iar recomandările oferite de Consiliul Concurenței, Ministerul Justiției, operatori și asociațiile din industrie nu au fost implementate. În acest moment modificările propunerii de lege sunt minime față de forma din 2020.
Proiectul de Lege 5G ar trebui să crească beneficiile economice și calitatea serviciilor în România, însă în forma actuală se pare că nu atinge niciunul dintre aceste două puncte, susţin analiştii din domeniu.