Conferinţa Connecting the Unconnected – Victor NEGRESCU, Parlamentul European: 20% din bugetul naţional PNRR, respectiv 6 miliarde euro, trebuie alocate transformării digitale a României, conform Comisiei Europene

Victor NEGRESCU, Europarlamentar, Parlamentul European @ Conferinţa „Connecting the Unconnected” organizată de către Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 26 februarie 2021

„Ieri, pe 25 februarie, s-a votat în comisia de resort a Parlamentului European un raport pe care l-am coordonat, referitor la educația digitală, care a avut o largă majoritate, fără voturi împotrivă. Este un lucru pozitiv, ce demonstrează încă o dată ceea ce spuneți și voi (cei de la Revista COMUNICAŢII Mobile) foarte clar și anume că în jurul unor aspecte de bun simț se poate genera consens, indiferent că ești de dreapta sau de stânga, cum sunt eu, atunci când ai idei bune, ai propuneri concrete, și evident că oamenii se vor aduna în jurul lor.

De fapt, despre asta este vorba, respectiv cum putem folosi toate resursele disponibile în așa fel încât să ne asigurăm că această transformare digitală este una de succes pentru toată lumea, și nu lasă pe nimeni în urmă. Pentru că dacă se va întâmpla acest lucru, ca oamenii să se simtă ignorați, uitați, ei se vor opune acestui proces de transformare digitală.

Un exemplu în acest sens este educația digitală, pentru că foarte mulți oameni au prezentat ceea ce s-a întâmplat în România după declanșarea pandemiei ca fiind educație online sau educație digitală, când de fapt nu a fost.

Să dai unui copil o tabletă sau să faci cursurile printr-un serviciu gratuit de mesagerie, nu înseamnă educație digitală. Educația digitală înseamnă mult mai mult decât atât, înseamnă metode specifice, înseamnă o curriculă adaptată, inclusiv instrumente digitale adecvate și personalizate, înseamnă criterii de performanță și profesori bine pregătiți, înseamnă acces la internet pentru toți.

Aceste elemente sunt menționate în respectivul raport și pentru ele se alocă bani, bani care uneori am senzația că trec pe lângă noi și îi ignorăm complet.

Un exemplu în acest sens este planul de redresare economică la nivel european (PNRR), care alocă pentru România 30 miliarde de euro, din care 20%, respectiv 6 miliarde de euro, trebuie îndreptați către soluții care să susțină transformarea digitală. În planul draft al României, adică propunerea țării noastre de cheltuire a acestor bani, se alocă 2,7% pentru transformarea digitală, cu mult sub condiția impusă de UE, din acest motiv fiind retrimis autorităților de la București pentru modificarea acestuia.

Cred că în comunitatea digitală, una mică în România, dar dinamică, cu performanțe, există foarte multă resursă disponibilă să lucreze la toate aceste procese astfel încât să fie eficientă, pentru că în cazul României, pentru planul țării noastre, trebuie să contractăm, adică să semnăm contracte, în proporție de 70% din suma alocată până la finele anului 2022, diferența de 30% având ca termen finele anului 2023, iar toate proiectele contractate și semnate trebuie finalizate până în august 2026. Deci avem 5 ani la dispoziție pentru a cheltui acești bani pentru transformare digitală, pentru educația digitală.

Din suma pe care România o va primi, 17 miliarde de euro vor fi sub formă de împrumut, bani care vor veni imediat, restul sumei urmând să fie recuperat prin taxe europene și creșterea contribuției statelor membre la bugetul UE.

Pe lângă această sumă, mai există programul Erasmus, cu un buget de 25 miliarde de euro, mare parte din program vizând educația, inclusiv educația digitală.

Avem programul Europa digitală, undeva la 9 miliarde de euro, avem Connecting Europe Facility, cu un buget de circa două miliarde de euro.

Sunt bani, dar problema e că nu reușim să-i accesăm, nu avem programe coerente, nu avem un sistem bine pus la punct în această direcție.

La finele anului trecut, s-a prezentat pe repede înainte o strategie de digitalizare a educației și am remarcat că nu s-a spus cât costă implementarea strategiei, în cât timp va fi implementată, nu s-a făcut referire la documentele europene, au fost copiate pasaje din raportul pe care l-am prezentat și a fost adoptat de Parlamentul European, fără precizarea sursei.

Trebuie să înțelegem că de reușita transformării digitale va depinde capacitatea economiei românești de a face față evoluțiilor următoare, va fi influențată productivitatea, capacitatea de a atrage investiții. 

Digitalizarea nu mai este un moft, digitalul este prezent în toate aspectele vieții noastre în prezent și ține de noi să implementăm aceste soluții, pentru că, dacă nu o vom face, rămânem în urmă și vom fi doar furnizori pentru zona outsourcing sau, mai rău, doar consumatori de produse digitale.

La nivelul zonei publice se manifestă o teamă în direcția colaborării cu mediul privat, ei vor control, dar ar trebui să vadă exemplul Serviciului de Telecomunicații Mobile, care lucrează foarte bine cu firmele private și această colaborare și deschidere s-a concretizat în proiecte foarte interesante.

La nivel european, Comisia Europeană colaborează cu firme românești în diverse proiecte de transformare digitală, deci sunt exemple de bună practică, care ar trebui să fie promovate.

De asemenea, cred că un element central îl reprezintă partea de competențe digitale. De prea multe ori ignorăm aceste aspecte, considerăm că românii sunt digital natives, că toți românii știu să folosească tot ceea ce înseamnă zona digitală, dar lucrurile nu stau așa. Prin introducerea cursurilor IT în licee, România a fost un pionier, dar acum trebuie să inovăm.

Este necesar ca educația IT să înceapă cât mai devreme, trebuie să investim în profesori, avem probleme în mediul universitar, nu avem profesori calificați pe zona de competențe digitale, sunt probleme grave și de aici pornește totul.

Trebuie să ne axăm pe toată lumea, nu doar pe tineri. De asemenea, nu trebuie să ne axăm doar pe urbanul mare, ci și pe urbanul mic și zona rurală. Sunt foarte multe lucruri de făcut în acest sens.

Din păcate, pe vremea când am fost ministru, am vizitat diverse instituții de învățământ în care se studia Pascal ca limbaj de programare. Copiii știu că Pascal și altele limbaje predate în școli și licee sunt depășite.

România nu trebuie să inventeze roată, nu trebuie să fie diferită, ci trebuie ca în direcția digitalizării și a competențelor digitale să urmeze pașii pe care Comisia Europeană i-a stabilit și, dacă va respecta acești pași, cu siguranță va urca în clasamentele de specialitate, cum este şi Raportul DESI.