Cătălin GIULESCU, Director General – Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor – MAI @ GALA DIGITAL TRANSFORMATION & AI 2025 organizată de Digital Transformation Council pe 10 decembrie 2025, powered by COMUNICAȚII Mobile și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
În cadrul GALA Digital Transformation & AI, una dintre cele mai consistente intervenții din zona administrației publice a aparținut lui Cătălin Giulescu, director al Direcției pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Discursul său a oferit o radiografie lucidă și necosmetizată a stadiului real al transformării digitale în România, dincolo de retorica uzuală despre „digitalizare” și „servicii online”. Mesajul central a fost unul ferm: transformarea digitală nu mai este un proiect, ci un proces deja aflat în desfășurare, cu rezultate măsurabile, dar și cu blocaje structurale profunde, în special la nivel de interoperabilitate și guvernanță semantică.
Cartea electronică de identitate (CEI): pragul simbolic al primului milion
Unul dintre reperele-cheie anunțate îl reprezintă depășirea pragului de un milion de cărți electronice de identitate (CEI) aflate în circulație, un moment cu valoare simbolică, dar și operațională. După mai bine de două decenii de dezbateri, amânări și blocaje instituționale, România a intrat efectiv într-o etapă de implementare accelerată a identității electronice.
Intervenția a subliniat însă un paradox clasic al administrației: lansarea instrumentului a precedat existența unui ecosistem complet funcțional de utilizare, inclusiv cititoare dedicate. Răspunsul instituțional a venit prin dezvoltarea aplicației ROeID eReader, destinată titularilor CEI, dar și printr-un efort susținut de extindere a interoperabilității între sisteme.
Estimările prezentate indică o dublare a numărului de CEI până la mijlocul anului 2026, semn că procesul a intrat într-o fază de adopție accelerată.
Starea civilă digitală: un avantaj structural ignorat
Poate cel mai solid argument prezentat a fost cel legat de digitalizarea completă a stării civile. România deține în prezent aproximativ 80 de milioane de acte de stare civilă digitalizate, acoperind întreaga arhivă începând cu anul 1921 – nașteri, căsătorii și decese – ceea ce plasează statul român într-o poziție unică la nivel global.
Deși Republica Moldova a demarat mai devreme un proces similar, volumul gestionat de România este de aproape patru ori mai mare. Sistemul funcționează deja la scară națională, cu peste 4 milioane de dosare digitale generate, iar din 31 martie, toate noile înregistrări de stare civilă se realizează exclusiv digital. Această tranziție a avut și un efect colateral esențial: scoaterea la lumină a unor erori administrative istorice, inclusiv discrepanțe între data nașterii reale și cea înscrisă în acte, perpetuate timp de decenii.
Interoperabilitatea și problema semanticii administrative
Dincolo de infrastructură și volume de date, intervenția a identificat un obstacol mai profund: lipsa unei semantici comune între sistemele informatice ale statului. Chiar și în prezența registrelor digitale și a canalelor moderne de comunicație, dialogul real între sisteme este adesea blocat de nomenclatoare diferite, standarde incompatibile și rezistență instituțională.
Această fragmentare explică de ce interoperabilitatea rămâne „cheia succesului” și, simultan, cea mai dificilă etapă a Transformării Digitale. Totuși, progresele sunt vizibile: 14 bănci sunt deja interconectate la sistemul de evidență a persoanelor, reducând semnificativ sarcina administrativă asupra cetățenilor.
Un capitol aparte al intervenției l-a constituit analiza rezistenței publice față de cartea electronică de identitate. Petițiile primite de instituție reflectă nu doar temeri legate de confidențialitate, ci și narațiuni conspiraționiste, inclusiv asocierea chipului cu simboluri religioase sau numerologice. Contrastul evidențiat este relevant: în timp ce administrația publică este acuzată de „control excesiv”, platformele private de social media dețin deja volume incomparabil mai mari de date personale, oferite voluntar de utilizatori. Această disonanță cognitivă rămâne una dintre marile provocări ale alfabetizării digitale.
Spre dematerializare și identitate digitală europeană
Privind spre 2026, direcțiile strategice sunt clare: extinderea serviciilor asociate CEI de la 3 la 11, dematerializarea cărții electronice prin replicarea pe telefonul mobil și integrarea cu ROID, soluția de identitate digitală gestionată de Autoritatea pentru Digitalizarea României. În paralel, România se pregătește pentru portofelul european de identitate digitală, cu primele proiecții instituționale așteptate la începutul anului viitor. În acest context, identitatea digitală devine nu doar un instrument administrativ, ci o infrastructură critică a statului modern.
