Răzvan BOLOGA, NextLab.Tech @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale: Oamenii trebuie să aibă curaj și încredere că tehnologiile de inteligență artificială vor ajuta la creșterea economică pe termen lung

Răzvan BOLOGA, Fondator – NextLab.Tech @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Foto Cristi Chivu

Mă bucur să fiu astăzi aici și să vă prezint câteva idei legate de inteligența artificială.

În primul rând, o să vorbesc despre Nextlab, în al 2-lea rând o să vă prezint care sunt, în opinia mea, beneficiile inteligenței artificiale și de ce avem nevoie de inteligență artificială în viața de zi cu zi, cât și de ce nu ar trebui să ne temem de ea și în al 3-lea rând o să vă prezint care ar fi beneficiile concrete pentru societatea românească în zona de inteligență artificială și ce ar trebui să facă autoritățile din România ca să asigure o dezvoltare bună în această direcție. Să începem cu primul punct. Next Lab este o companie de tip startup specializat în EdTech. Este cea mai mare companie de edTech din Europa de Sud-Est.

Ea activează în România, în Republica Moldova, în Serbia, în Bulgaria, dar și în alte țări, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Italia și multiple altele.

Ca și companie de edTech încearcă să îmbunătățească procesele educaționale folosind inteligența artificială, adică oamenii să învețe mai repede, mai bine, mai eficient. Are în jur de un milion de utilizatori și este prezentă în 5400 de școli. Am avut o serie de activități, printre care unele alături de co-paneliștii conferinței Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale.

Aș putea să amintesc activitățile realizate împreună cu ICI București la Chișinău și la Belgrad. De asemenea, avem un parteneriat cu compania Microsoft cu care derulăm o serie de activități și suntem într-un proces de continuă extindere. Referitor la inteligența artificială în sine, ea este ceva benefic și necesar pentru umanitate în acest moment.


Problema principală a umanității este dată de procesul de îmbătrânire demografică. Practic, deși populația globului crește, numărul de persoane în vârstă este tot mai mare. Pentru a putea menține în funcțiune sistemul de pensii, de asigurări sociale și de sănătate, este nevoie de o creștere masivă a productivității muncii. Mai simplu spus, cu vechile unelte, cu vechile procese, cu vechile companii nu se poate obține o creștere de productivitate suficient de mare, astfel încât să plătim pensiile unui număr atât de mare de oameni în vârstă câți vor exista în aproximativ 20 de ani. Prin urmare, dezvoltarea inteligenței artificiale este un fenomen necesar și aș spune eu implacabil, pentru că reprezintă singura rezolvare viabilă în ceea ce privește oferirea unor pensii decente pentru o generație foarte numeroasă de oameni care vor exista undeva în jur de anul 2050 în sistemele mondiale de pensii. Spre exemplu, se estimează că România va avea în jur de 7 – 8 milioane de pensionari și aproximativ 4 milioane de angajați. Cu actualele mijloace de producție nu este posibil că un număr de 4 milioane de persoane să întrețină în mod eficient 7 – 8 milioane de pensionari. Nu vorbim doar de pensie în sine, ci și de partea mai complicată a asigurărilor de sănătate, care sunt mult mai costisitoare.

Oamenii în vârstă necesită foarte multe medicamente, operațiuni medicale și atunci singura variantă de a rezolva în mod eficient aceste probleme provine din zona inteligenței artificiale și a roboticii. Aici aș putea să mă leg de o analiză făcută de Banca Națională a României, în care se observa că aproximativ 3 – 4 % este ritmul actual de creștere față de 6 – 7 procente cât era în urmă cu 10 – 15 ani și acest ritm de creștere nu se poate îmbunătăți semnificativ, pentru că România este ceea ce se numește azi high income country, adică românii au mult mai mulți bani decât aveau în urmă cu 15 – 20 de ani și, de asemenea, sunt bine poziționați și în raport cu celelalte țări din regiune. Spre exemplu, este pentru prima oară în istoria ultimelor 6 secole când locuitorii din zona Carpaților au mai mulți bani decât locuitorii din zona Câmpiei Panonice. Istoric vorbind, zonele vestice, cel puțin în ultimii 600 – 800 de ani, au fost considerabil mai bogate decât zonele estice. Acest proces s-a inversat și progresul tehnologic din zona aceasta estică este într-o oarecare măsură responsabil de creșterea bunăstării.

Așa cum spunea moderatorul conferinței, datele de astăzi permit profilarea persoanelor și, de asemenea, permit identificarea unor acte viitoare cu oarecare probabilitate. Desigur, nimeni nu știe viitorul, însă cu o probabilitate considerabilă poți să prevezi anumite evenimente care se vor întâmpla, așa cum putem, spre exemplu, să spunem că în lipsa unui progres semnificativ pe zona de AI și robotică, sistemul de pensii și asigurări de sănătate din România va intra în colaps în aproximativ 20 de ani. Societatea românească trebuie să fie mult mai deschisă spre această zonă, adică e necesar să investească foarte mult în diseminarea socială, nu atât în producția de tehnologie în sine. Este foarte bine să avem companii care produc tehnologie, avem companii care sunt active global, aceasta reprezintă o sursă de bunăstare, o sursă de progres, însă e mult mai important ca să se producă o diseminare socială în profunzimea societății, adică orice copil din orice sat, din orice localitate, cât de îndepărtată, să aibă acces la tehnologie și la educație într-o cantitate suficientă încât să fie competitiv în economia viitorului.

Partea de educație atât pentru tânăra generație, cât și pentru angajații din companii este esențială. Este principalul pas pe care trebuie să-l facă societatea românească, să asigure o educație a următoarelor generații, în special, dar și a actualelor generații, în particular, astfel încât aceștia să aibă acces la tehnologie. Degeaba există un grup restrâns de câteva zeci de mii, sute de mii de persoane care performează tehnologic, dacă ai foarte mulți care nu performează. Acești oameni se vor îndrepta spre partide politice extremiste, spre partide anti progress, spre tot felul de lucruri puțin dezirabile. Deci, dacă nu se ajunge cu progresul la sat, dacă nu se ajunge în orașele mici, dacă nu se ajunge la omul simplu, la omul de la barul comunal, nu se va putea asigura o dezvoltare eficientă a societății și partea asta este extrem de dificilă.

Este relativ ușor să produci tehnologie. E mult mai greu să o diseminezi în societate.

Avem și un răspuns, domnule profesor, prin intermediul telefonului putem ajunge la toți aceștia, se pot crea aplicații speciale pentru ei.  

Tehnologia în sine există, România stă destul de bine la transmisia datelor, stăm mai prost la ce să transmitem pe aceste linii. Spre exemplu, Next Lab aici a intervenit și a făcut un program național în care sunt implicați sute de mii de elevi, în special din zona rural – mic urban, care au acces la kituri de robotică. S-au distribuit 216.000 de plăcuțe educaționale în 5400 de școli. Există în acest moment o robo caravană, adică echipaje de studenți care se urcă în mașini și se duc în școlile din sate, din comune, din orașele mici și lucrează acolo cu profesorii. E un început bun, există procesul, există metoda, este chiar unică în Europa de Sud-Est.

Din ce am discutat cu interlocutorii noștri din Chișinău, din Belgrad, Sofia, din Tirana și din alte părți nu există inițiative similare, deci România este oarecum un lider regional. A contat destul de mult și sprijinul Băncii Comerciale Române în acest proces, care a fost promotorul inițial al proiectului, proiectul numindu-se România Tech Nation.



Revenind la AI – Ce anume trebuie să facă românii? În primul rînd nu trebuie să se mai teamă de inteligența artificială. Când vorbește astăzi cu oamenii, 8 din 10 se tem de inteligența artificială, fie că o spun, fie că n-o spun. Profesorii se tem că vor face chatboții lecții fără ei, se tem cei din magazine că este astăzi posibil, spre exemplu, ca un chatbot să asiste un client, se tem cei din avocatură că chatboții scriu contractele mai bine decât ei. Se tem foarte mulți oameni de acest progres tehnologic și din cauza asta, evident, societatea este cu piciorul pe frână.

Nu numai societatea românească este în această situație, se întâmplă peste tot pe mapamond. Există un indice Gallup care măsoară cât de mare este deschiderea oamenilor spre tehnologie. Stăm ceva mai bine decât vestul Europei, decât America de Nord. În mod surprinzător California, care este locul unde s-a născut majoritatea tehnologiilor de AI, are cei mai mulți cetățeni care se opun progresului în domeniul AI.

Pentru ca societatea românească să reușească în viitor este neapărată nevoie de o deschidere a oamenilor spre AI. Oamenii trebuie să aibă curaj și încredere că tehnologiile de inteligență artificială vor ajuta. Sunt niște instrumente care pot fi folosite și pentru bine și pentru rău, dar fără acestea pur și simplu, având în vedere îmbătrânirea demografică și numărul foarte mic de copii care se nasc astăzi, având în vedere abandonul școlar și foarte mulți alți parametri negativi ai societății românești, nu este posibil ca să întreținem pe termen lung creșterea economică fără acceptarea pe scară largă a tehnologiilor de inteligență artificială și a roboților. Prin urmare, în concluzie, o să spun: nu vă mai temeți de chatboți, ei sunt de-ai noștri.