Page 5 - Revista numarul 126
P. 5
editorial
CE scoate un nou raport telecom:
UE rămâne în urma SUA
Comisia Europeană a publicat pe 22 iulie rioada 2012-2013 , iar principalele consta -
un nou raport despre piața telecom UE și tări ale raportorilor UE sunt în linii mari
reglementările din do meniu. Raportul următoarele:
ana lizează o serie de as pecte nor ma tive: - veniturile sectorului telecom e lec tronice
reglementarea pieței, pro gra me și fi nan - au scăzut din nou în 2013, însă volumul
țarea proiectelor în materie de ban dă lar - investițiilor începe să crească;
gă, autorități naționale de reglemen tare, - serviciile de telefonie tradițională sunt
auto rizări, gestionarea spectrului de frec - din ce în ce mai puțin utilizate, pe
vențe, drep turi de trecere și accesul la in - măsură ce ser viciile de internet (VoIP)
fra structura pasivă, acces și interconec - devin tot mai populare;
tare, aspecte legate de consumatori, ser - - traficul de date se află în creștere rapidă;
vicii universale și neutrali tatea rețelei. - costurile apelurilor vocale mobile și ale
Toate acestea sunt descrise în contextul ser viciilor de date sunt mai ridicate în UE
evoluției pieței, al competitivității și al de cât în SUA, în timp ce serviciile mobile Din concluziile raportului menţionat reiese
obiectivelor Agendei Digitale. Raportul sunt utilizate mai frecvent în SUA, ceea ce evident că, în unele dintre statele membre
acoperă perioada cuprinsă între luna a an trenat şi creșterea „venitului mediu UE, printre care Belgia, Bulgaria,
ianuarie 2012 și luna decembrie 2013. pe u ti lizator” (ARPU) în SUA. Republica Cehă, Franța, Luxemburg, 3
Malta și Polonia, accesul la o infrastructură
pasivă de tele comunicații este fragmentat,
complex și greoi.
Numai Danemarca, Germania, Letonia și În privinţa aspectelor legate de consu ma -
Malta au îndeplinit obiectivul pentru 2012 tori, există diferențe considerabile între
care constă în autorizarea benzilor de frec - statele membre în privinţa tarifelor cu
ven ță specifice. În cele din urmă, 21 de sta - ridicata pentru portabilitatea numerelor, și
te membre au reușit să atingă obiectivul în anume costul perceput unui operator
2013, dar întârzierea în alocarea benzii de concurent pentru transferul numărului
800 MHz a încetinit în mod semnificativ unui abonat.
adoptarea rețelelor mobile 4G în întreaga În final, problematica broadband vizează
UE. Perioada necesară pentru obținerea au - cele mai multe planuri de viitor.
to rizațiilor de a instala noi rețele pe piață va - Majoritatea țărilor europene au instituit
ri ază de la câteva zile la câțiva ani, în funcție programe în materie de bandă largă (cu
de statul membru al UE în care se cons tru - excepția Greciei, a României și a
ieș te rețeaua. În majorita -
tea cazurilor, auto ri tățile
nu permit încă depunerea
Capitolul vizând România are 9 pagini şi cererilor pe cale electro -
poate să fie citit în întregime pe site-ul CE. nică. Luând în calcul a ces -
Ţara noastră se situează la toţi indicatorii te concluzii Neelie Kroes,
din raport peste media UE, cu excepţia aco - vicepreșe din te le CE şi co -
peririi cu servicii mobile broadband mi sarul Agendei Digi tale
(99,7%), în timp ce penetrarea serviciilor recunoaște că:
mobile broadband abia atinge 40,7%, una „Mai avem, cu sigu ran ță,
dintre cele mai mici rate din UE. un drum lung de parcurs
În această direcţie, operatorii mobili mai au pâ nă la rea li zarea unei ade -
încă mult de făcut şi aceste cifre tră dează vărate piețe unice. Dacă vrem să instituim Ciprului, care sunt pe punctul de a-și
de calajul imens dintre dezvoltările făcute de această piață unică, tre bu ie să reducem biro - finaliza programele lor naționale).
marii jucători în zonele urbane, faţă de cele crația și să întreprin dem acțiuni mai coerente Modul de finanțare a proiectelor naționale
rurale. Politicile statului, ale ministerului de în materie de re gle men tare, atât la nivel națio - în materie de bandă largă variază consi -
resort, trebuia să compenseze acest dezechi - nal, cât și la ni ve lul UE. Punerea în aplicare derabil de la o țară la alta (acestea pot fi
li bru şi să determine operatorii să fie pre - rapidă a Direc tivei privind reducerea costurilor finanțate, de exemplu, prin intermediul
zenţi cu servicii broadband mobile şi în cea - aferente tehnologiilor în bandă largă va contri - fondurilor publice naționale, sub formă de
laltă jumătate de ţară rămasă neacoperită. bui la îndeplinirea acestui obiectiv, însă mai ajutoare de stat, sau prin intermediul
Întregul raport are 314 pagini şi vizează pe - sunt multe de făcut în această privință.” fondurilor structurale ale UE).
iunie - iulie 2014, ComuniC@Ții mobile
CE scoate un nou raport telecom:
UE rămâne în urma SUA
Comisia Europeană a publicat pe 22 iulie rioada 2012-2013 , iar principalele consta -
un nou raport despre piața telecom UE și tări ale raportorilor UE sunt în linii mari
reglementările din do meniu. Raportul următoarele:
ana lizează o serie de as pecte nor ma tive: - veniturile sectorului telecom e lec tronice
reglementarea pieței, pro gra me și fi nan - au scăzut din nou în 2013, însă volumul
țarea proiectelor în materie de ban dă lar - investițiilor începe să crească;
gă, autorități naționale de reglemen tare, - serviciile de telefonie tradițională sunt
auto rizări, gestionarea spectrului de frec - din ce în ce mai puțin utilizate, pe
vențe, drep turi de trecere și accesul la in - măsură ce ser viciile de internet (VoIP)
fra structura pasivă, acces și interconec - devin tot mai populare;
tare, aspecte legate de consumatori, ser - - traficul de date se află în creștere rapidă;
vicii universale și neutrali tatea rețelei. - costurile apelurilor vocale mobile și ale
Toate acestea sunt descrise în contextul ser viciilor de date sunt mai ridicate în UE
evoluției pieței, al competitivității și al de cât în SUA, în timp ce serviciile mobile Din concluziile raportului menţionat reiese
obiectivelor Agendei Digitale. Raportul sunt utilizate mai frecvent în SUA, ceea ce evident că, în unele dintre statele membre
acoperă perioada cuprinsă între luna a an trenat şi creșterea „venitului mediu UE, printre care Belgia, Bulgaria,
ianuarie 2012 și luna decembrie 2013. pe u ti lizator” (ARPU) în SUA. Republica Cehă, Franța, Luxemburg, 3
Malta și Polonia, accesul la o infrastructură
pasivă de tele comunicații este fragmentat,
complex și greoi.
Numai Danemarca, Germania, Letonia și În privinţa aspectelor legate de consu ma -
Malta au îndeplinit obiectivul pentru 2012 tori, există diferențe considerabile între
care constă în autorizarea benzilor de frec - statele membre în privinţa tarifelor cu
ven ță specifice. În cele din urmă, 21 de sta - ridicata pentru portabilitatea numerelor, și
te membre au reușit să atingă obiectivul în anume costul perceput unui operator
2013, dar întârzierea în alocarea benzii de concurent pentru transferul numărului
800 MHz a încetinit în mod semnificativ unui abonat.
adoptarea rețelelor mobile 4G în întreaga În final, problematica broadband vizează
UE. Perioada necesară pentru obținerea au - cele mai multe planuri de viitor.
to rizațiilor de a instala noi rețele pe piață va - Majoritatea țărilor europene au instituit
ri ază de la câteva zile la câțiva ani, în funcție programe în materie de bandă largă (cu
de statul membru al UE în care se cons tru - excepția Greciei, a României și a
ieș te rețeaua. În majorita -
tea cazurilor, auto ri tățile
nu permit încă depunerea
Capitolul vizând România are 9 pagini şi cererilor pe cale electro -
poate să fie citit în întregime pe site-ul CE. nică. Luând în calcul a ces -
Ţara noastră se situează la toţi indicatorii te concluzii Neelie Kroes,
din raport peste media UE, cu excepţia aco - vicepreșe din te le CE şi co -
peririi cu servicii mobile broadband mi sarul Agendei Digi tale
(99,7%), în timp ce penetrarea serviciilor recunoaște că:
mobile broadband abia atinge 40,7%, una „Mai avem, cu sigu ran ță,
dintre cele mai mici rate din UE. un drum lung de parcurs
În această direcţie, operatorii mobili mai au pâ nă la rea li zarea unei ade -
încă mult de făcut şi aceste cifre tră dează vărate piețe unice. Dacă vrem să instituim Ciprului, care sunt pe punctul de a-și
de calajul imens dintre dezvoltările făcute de această piață unică, tre bu ie să reducem biro - finaliza programele lor naționale).
marii jucători în zonele urbane, faţă de cele crația și să întreprin dem acțiuni mai coerente Modul de finanțare a proiectelor naționale
rurale. Politicile statului, ale ministerului de în materie de re gle men tare, atât la nivel națio - în materie de bandă largă variază consi -
resort, trebuia să compenseze acest dezechi - nal, cât și la ni ve lul UE. Punerea în aplicare derabil de la o țară la alta (acestea pot fi
li bru şi să determine operatorii să fie pre - rapidă a Direc tivei privind reducerea costurilor finanțate, de exemplu, prin intermediul
zenţi cu servicii broadband mobile şi în cea - aferente tehnologiilor în bandă largă va contri - fondurilor publice naționale, sub formă de
laltă jumătate de ţară rămasă neacoperită. bui la îndeplinirea acestui obiectiv, însă mai ajutoare de stat, sau prin intermediul
Întregul raport are 314 pagini şi vizează pe - sunt multe de făcut în această privință.” fondurilor structurale ale UE).
iunie - iulie 2014, ComuniC@Ții mobile
