Marian MURGULEŢ – PREŞEDINTE C.A – SNR-RADIOCOM @ conferinţa virtuală dedicată ZILEI INTERNAŢIONALE A TELECOMUNICAŢIILOR ŞI A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE, powered by ITU (The International Telecommunication Union), organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICATII MOBILE şi TELECOMTV.RO, pe 17 mai 2021.
Cred că în prezent șansele sunt foarte mici ca licitația 5G să aibă loc în acest an pentru că dacă până la finalul actualei sesiuni parlamentare nu se adoptă actele normative aflate în dezbatere, procedura nu va mai putea avea loc în acest an. Fără Legea 5G și Codul comunicațiilor, plus HG care va stabili sumele minime pentru licențe, procedura nu poate porni.
Dacă paşi relevanţi nu se întâmplă în următoarea lună şi jumătate, până la finalul sesiunii parlamentare, şansele sunt zero pentru organizarea licitaţiei 5G în acest an. ANCOM rămâne în zona de politeţe, pentru că sunt paşi pe care nu-i controlează, deşi au muncit din greu la toţi aceşti paşi. Vorbim despre cei trei paşi până la locul unde reintră ANCOM în dispozitiv, respectiv finalizarea caietului de sarcini pentru licitaţie. Avem nevoie, mai întâi, în Parlament să se aprobe Legea 5G şi transpunerea în legislaţia naţională a Codului european al comunicaţiilor electronice. Fără aceste două etape, licitaţia nu poate porni. Al treilea pas este aprobarea Hotărârii de Guvern privind stabilirea cuantumurilor minime a taxei de licenţă pentru acordarea unor drepturi de utilizare a frecvenţelor radio. Sunt trei paşi importanţi la care ANCOM a avut un input semnificativ şi din păcate, nu poate acţiona în niciun fel. Şansele sunt mici să putem să mai vorbim de licitaţia 5G, anul acesta. Dar cine ştie, poate Parlamentul în înţelepciunea şi în eficienţa sa, va reuşi să adopte cele două acte normative până la finalul lunii iunie.
Poziția pe care am avut-o, de CIO guvernamental în mai multe guverne, îmi permite să spun că transformarea digitală este un proces ireversibil. Depinde de noi, de autorități, cât de repede înțeleg valoarea acestui concept pentru a fi pus în practică cât mai curând.
Mai devreme sau mai târziu, transformarea digitală se va întâmpla în România. Dacă va fi mai devreme, vom avea beneficii la nivel socio-economic. Dacă va fi mai târziu, vom avea de suferit.
Legat de Ziua Internaţională a Telecomunicațiilor şi a Societăţii Informaţionale, sărbatorim cu această ocazie fondarea ITU, care s-a petrecut în 1865. România este membră ITU din 1866.
Tema propusă în acest an de ITU este accelerarea transformării digitale în vremuri dificile și se subscrie Agendei Connect 2030, care este o viziune globală și comună pentru dezvoltarea sectorului telecomunicațiilor.
Telecomunicațiile sunt punte de legătură între cetățeni, instituții sau companii, fiind o necesitate vitală pentru noi toți. La nivel național, dacă vorbim de politici și strategii pentru pregătirea telecomunicațiilor pentru situații de urgență, în ceea ce privește un astfel de sistem integrat SNR deține o infrastructură complexă care poate fi dezvoltată pentru adaptarea la noile tehnologii.
SNR trebuie să își diversifice serviciile, conducerea companiei lucrează la o actualizare a strategiei fix în această direcție, pe care o vom discuta în cel mult în două luni în Consiliul de Administrație al Radiocom.
SNR are ca obiect principal de activitate transportul și difuzarea cu mijloace radio a programelor naționale ale SRTV și SRR, ceea ce reprezintă o componentă strategică pentru asigurarea transmisiilor în sistem în situații de urgență. În cazul în care comunicațiile mobile pică, SNR poate avea un rol în asigurarea comunicațiilor în situații dificile. Am avut o propunere în acest sens către Ministerul Comunicațiilor, înainte de trecerea la Ministerul Transporturilor, și s-au făcut pași în această direcție.
SNR, prin difuzarea programelor publice de radio și televiziune, îndeplinește un serviciu public, respectiv asigurarea continuității dreptului la informare gratuită al populației, ca drept constituțional al cetățenilor României după cum urmează:
– transmiterea programelor publice de televiziune în format digital terestru pe întreg teritoriul României, acoperirea fiind de 92,5% din populație și 81,3% din teritoriu, cu un accent pus pe zonele rurale și izolate ale țării.
– transmiterea programelor publice de radiodifuziune cu o acoperire în populație pentru programul Radio România Actualități de 99,35% prin rețeaua FM, respectiv 97,4% prin rețeaua AM, ceea ce reprezintă o importantă componentă strategică pentru cazuri deosebit de grave și, în plus, prin intermediul rețelei de UM (formată din 18 emițătoare) transmite programele studiourilor regionale ale Societății Române de Radiodifuziune (Studioul Cluj, Iași, Tg.Mureș, Craiova, Timișoara, Radio Constanța, Maghiar German) pentru comunitățile de etnie maghiară, germană, sârbă, rusă,etc.
Totodată, este important de precizat că Societatea Națională de Radiocomunicații S.A dispune și de experiență tehnică necesară pentru a participa la proiectarea și implementarea unui sistem dedicat prevenirii și reducerii a riscului de dezastru.
Având în vedere rolul strategic al SNR pentru statul român cred că este important astăzi să fac un apel către acea parte a mass-media care înțelege să prezinte, fie din necunoaștere, rea intenție sau din diverese interese legate de piața telecomunicațiilor, denaturat o serie de aspecte legate de SNR, să abordeze profesionist aceste tematici, să se documenteze temeinic și să reflecte realitatea.
S-au spus tot felul de neadevăruri asupra cărora nu vreau să insist pentru că, cel mai probabil (sper eu) vor face obiectul unor acțiuni în justiție, însă pentru a-i ajuta la documentarea subiectelor legate de SNR le sugerez acelor jurnalişti un set scurt de întrebări pe care desigur că îl pot completa cum doresc de adresat SNR, pentru corecta și transparenta informare a publicului dumnealor:
– Mai există în prezent situații precum în perioada 2010-2020 când o singură companie/grup de companii a derulat peste 80% dintre proiectele IT&C cu o valoare mai mare de 100.000 euro la SNR?
– Care este situația pentru perioada 2000-2010 din aceeași perspectivă?
– Care este situația gestionării proiectelor derulate de către SNR în ultimii ani? Care sunt prestatorii care nu au livrat în termenii contractuali, ce penalități au fost aplicate?
– Dincolo de penalități pentru întârzierea livrărilor în proiecte mai sunt și alte măsuri luate în ultima perioadă pe zona de achiziții publice? Este adevărat că s-a modificat o procedură internă care acum permite acordarea de certificate constatatoare negative în condițiile prevăzute de lege?
