Tudor PRISECARU – Secretar de stat – Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării @ Conferința EDU INVEST 2022 – THE FUTURE OF EDUCATION & LEARNING – DIGITAL TRANSFORMATION IN EDUCATION, organizată de către Digital Transformation Council, Revista COMUNICAŢII Mobile şi TelecomTV.ro pe 4 martie 2022.
Subiectul conferinței prezintă aspectul cantitativ, dar am impresia că și problemele de ordin procedural, aspectele calitative sunt foarte importante în dezvoltarea acestui mod de a comunica, mod care ne-a pus de multe ori în impas de-a lungul pandemiei.
Problemele sunt simple din punct de vedere al cantității, dar calitatea serviciului lasă de dorit, în sensul că procedurile pe care le avem noi în prezent nu sunt adecvate în sistemul educațional.
În sistemul educațional, un profesor este ca un actor. Fiecare dintre noi simțim nevoia să mergem la teatru. Putem să vedem piesele la televizor, dar nu este același lucru și cred că aici trebuie să lucrăm un pic și să încercăm să ne readaptăm noului mod de a prezenta cursurile, seminariile sau laboratoarele.
În Politehnică ne-am dat seama de acest fapt și probabil că, spre sfârșitul acestui an, vom vedea cum și un post de televiziune se va dezvolta destul de bine în cadrul universității, respectiv Euronews.
În același timp, trebuie ca toate cadrele didactice să treacă prin acest curs și în momentul când vorbim de un total cu patru cifre nu este un lucru atât de simplu de realizat.
Mai există și partea de evaluare. Evaluarea online presupune cu totul alte modalități decât evaluarea în prezență și am senzația că de aici provin foarte multe minusuri care s-au pus în evidență în pregătirea obișnuită a studenților.
Aici iarăși trebuie abordate alte proceduri, stabilite de comun acord, începând de la predarea cursului. Controlul participării studentului la curs trebuie făcut prin transformarea acestuia în unul interactiv. Personal, pun întrebări la fiecare 10 minute. Nu mi se răspunde, îi iau pe fiecare la întrebări. În acest fel, văd dacă studenții participă sau nu cu gândul la cursul meu. De asemenea, răspunsurile sunt punctate și atunci la examen lucrurile se desfășoară altfel.
Interactivitatea dintre profesor și studenți la un curs este un lucru foarte bun și de aici ar ieși câteva plusuri în raport cu vechiul mod de predare, a cărui interactivitate era mai slabă.
Prin îmbunătățirea acestor proceduri și module, învățământul online s-ar putea să se dezvolte foarte mult. În același timp, partea de realitatea virtuală este un câmp enorm. Circulă termenul de second life și, dacă l-am aplica în cadrul laboratoarelor, atunci, într-adevăr, lucrurile ar arăta cu totul altfel. Totuși, pentru a pune în practică second life în zona laboratoarelor, ar trebui ca IT-iștii să muncească o perioadă destul de lungă de timp, dar rezultatul va fi extraordinar.
În sistemul american, simulările repetate dau rezultate foarte bune. Simulările de lucru pe diverse echipamente, foarte scumpe în realitate, protejează de diverse stricăciuni, și aici trebuie să spun că sistemul nostru de cercetare nu funcționează la toți parametrii.
În țările avansate, lucrul cu echipamentele de cercetare nu se poate face în lipsa unei asigurări de malpraxis, pentru că echipamentele respective sunt foarte scumpe, nu sunt echipamente de tip didactic. Prin urmare, erorile de manipulare pot costa foarte scump.
Dacă am introduce asigurările, costurile cercetării ar crește foarte mult.
În PNRR, la capitolul Cercetare, nu se vorbește de treaba asta, de asigurări. Personal, în laboratoare din afara României, am văzut cu ochii mei cum doi doctoranzi au dat foc din greșeală, iar paguba a fost acoperită imediat de asigurător.
La noi nu există așa ceva, cel mult poate să iasă o bătaie și, ulterior, administratorul laboratorului se chinuie să facă rost de bani ca să-l repare.
În urmă cu vreo 25 ani, am avut o colaborare cu o uzină metalurgică din Belgia și acolo am constatat că, de trei ori pe săptămână, toți inginerii erau înregimentați în diverse cursuri, foarte interesante după părerea mea, cum ar fi metode numerice sau fizică industrială. Acești ingineri erau conștienți că trebuie să facă aceste cursuri. I-am întrebat dacă le sunt folositoare cursurile și răspunsul a fost afirmativ.
Spre exemplu, cursul de metode numerice îi ajuta pe cursanți să aprecieze mai bine evoluția diverșilor parametri de la instalațiile de tratare a oțelului sub vid și îmi pot da seama ce ar trebui să fac să ameliorez funcționarea.
Cursanții erau conștienți că aceste cursuri sunt necesare. Unii dintre ei făceau cursuri de limbi străine.
Învățatul pe tot parcursul vieții este necesar. Oricum, dinamica tehnologiilor este foarte puternică și atunci foarte multe lucruri se schimbă. Spre exemplu, dacă vreau să-mi schimb telefonul, în condițiile în care îl am de 4 ani, temerea mea principală este că, la început, nu mă voi putea descurca cu următorul terminal. Un curs care să te familiarizeze cu noua generație de telefoane ar fi, cred, foarte util.
Ministerul Educației este foarte implicat în realizarea cloud-ului guvernamental, care include și părți dedicate educației. În paralel cu această activitate, cred că trebuie realizate și alte chestiuni care să implice ridicarea României în indicele DESI. Stăm foarte bine, pe locul 3, în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în IT.
Femeile au predispoziție foarte mare în ceea ce privește activitatea didactică în special în zona de formare primară, cred că acolo am putea fructifica acest rezultat bun și să încercăm să dezvoltăm la nivelul învățământului mediu și gimnazial aportul dumnealor. În Politehnică fiind, constat că golurile în pregătirea de bază, fizică, în special, chimie, și matematică, din păcate, au un efect dezastruos. Dacă nu înțelegi integralele sau ce înseamnă derivatele, nu poți să mergi mai departe, la fel și la mecanica fluidelor fără ecuația de continuitate.
