Sorin UNGUREANU – Director Adjunct, ANMCS – Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate @ MEDTECH Forum 2024, organizat de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 25 aprilie și moderat de Ion Vaciu și Roxana Onea.
În activitatea noastră am identificat o problemă care credem că poate fi considerată ca și cauză principală a tuturor problemelor din sistemul de sănătate, respectiv absența unei standardizări în sistemul informațional din sănătate. Din experiența noastră și, mai ales, din experiența din timpul pandemiei Covid 19, care a avut și părți bune, în sensul că ne-a deschis ochii și ne-a demonstrat necesitatea unor schimbări, am observat că lipsește această standardizare a sistemului informational. Sunt foarte multe instituții implicate în gestionarea sistemului de sănătate, începând cu Ministerul Sănătății, care este responsabilul politicilor de sănătate. Am observat că deși suntem informatizați la nivel de existență a sistemelor informatice, totuși nu suntem digitalizați și lucrurile acestea ar trebui să se întâmple într-un timp cât mai scurt. Nu ne mai putem permite să avem date colectate în moduri diferite, aceleași date colectate în moduri diferite, raportate pe canale diferite și gestionate în moduri diferite.
Practic, informația finală nu există sau există, dar nu avem acces la ea. De aceea, ANMCS s-a implicat încă din timpul pandemiei și a propus crearea unui grup de lucru la nivelul autorităților publice, în primul rând. Este necesar să demarăm un proiect de standardizare a sistemului informațional din sănătate, începând cu identificarea tuturor datelor utilizate în gestionarea acestui sistem. Vorbim de sistem, dar uităm că, de fapt, sistemul este compus din oameni.
Trebuie să avem acces la informații, în primul rând la informațiile interne. Dacă nu vom reuși să ne conectăm cu lumea medicală în general, cred că va fi foarte dificil să ținem pasul și vom fi poate ușor, ușor înlocuiți de inteligența artificială, care asta înseamnă, acces nelimitat la informații. Avem nevoie de inteligență artificială, dar să nu uităm că medicina se face pentru oameni și deocamdată cred că pentru mult timp de acum încolo va trebui făcută de către oameni. În actualul context, însă, fără acces la informație oamenii nu pot să facă performanță.
Totuși, sunteți parte dintr-un sistem regional și internațional. Suntem așa de izolați față de celelalte țări?
Nu suntem izolați, dar nu ținem pasul ca și dezvoltare tehnologică cu celelalte țări. Avem parteneriate cu foarte multe instituții similare din străinătate. Avem experiențe venite din acreditarea internațională și am văzut peste tot că principala temă abordată, considerată ca principală cauză a nemulțumirilor față de sistemul de sănătate este lipsa de comunicare.
Comunicarea necesită un sistem informațional.
Sistemul de sănătate beneficiază de dotări tehnologice, numai că abordarea integrată este veriga care lipsește. Avem insule de tehnologie care funcționează izolat. Avem deja un proiect de telemedicină de urgență care funcționează de câțiva ani și care este foarte util, prin care în timp real beneficiezi de suportul colegilor de specialități din alte unități sanitare din țară și poate în viitor și din străinătate.
Ce așteptări sau proiecții aveți în urma PNRR?
Noi ne dorim ca cele scrise în PNRR să se realizeze cât mai repede și mai bine pentru că noi considerăm că la sfârșitul implementării acestor măsuri vom fi mult mai departe.
Care este rolul ANMCS și care sunt principalele 3 obiective pe care și le propune pentru standardizarea sistemului informatic din sănătate? Care sunt concret proiectele pe care le-ați pune în practică?
Noi ne-am asumat rolul de a coordona activitatea unui grup de lucru constituit din factorii de decizie de la nivelul sistemului de sănătate. Sunt câteva obiective stabilite, dar din păcate, de unii singuri nu le putem face funcționale. Am identificat două mari categorii de utilizatori ai acestui sistem informațional și mă refer la instituțiile care raportează în general, unitățile sanitare cu paturi, unitățile sanitare din ambulatoriu și instituțiile care utilizează date și aici mă refer la Ministerul Sănătății cu toate instituțiile subordonate, ministere și instituții cu rețea sanitară proprie, CNAS, ANMCS, Institutul Național de Ștatistică și altele.
Beneficiarul tuturor acestor activități este unul singur, pacientul.
Obiectivul nostru este să reușim să identificăm toate aceste instituții și bineînțeles, cu ajutorul dumneavoastră al profesioniștilor, să identificăm toate acele date utilizate în sistemul de sănătate, în luarea deciziilor, intenționăm să încercăm să eliminăm redundanțele pentru că sunt foarte multe date redundante, să standardizăm inclusiv modul de raportare prin stabilirea unor machete de raportare unitare care să poată fi folosite de către toți, să standardizăm modul de transmitere a datelor și avem foarte multe sisteme informatice care pot fi interconectate foarte ușor și făcute să interacționeze foarte ușor între ele. Totodată, avem în vedere stabilirea și structurarea unei baze de date a tuturor acestor informații, astfel încât atunci când avem nevoie de o informație, orice actor din sistemul de sănătate, pe baza unor credențiale, și a unor prețuri de acces foarte bine stabilite să poată avea acces la date standardizate, astfel încât să nu mai ajungem în situația zic eu hilară în care în raportările statisticilor europene să fim pe ultimul loc la incidența patologiei oncologice, dar totuși pe primul loc în mortalitatea de cauză oncologică.
Am recunoscut și identificat aceste zone necrozate de care vorbeați dvs., organizatorii MEDTECH Forum 2024 și cred că numai împreună putem să rezolvăm problemele.
