Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win Farmacie online Farmacia Millefolia cu cele mai bune prețuri din România. Pe Hellcase România poți deschide cutii cu skinuri.

RCS & RDS: Gradul de interes al membrilor ANISP pentru peering este scăzut, dar suntem deschişi la discuţii

Oficialii RCS & RDS au reacţionat la poziţia Asociației Naționale a Furnizorilor de Servicii de Internet și Comunicații Electronice din România (ANISP), care intenționează să solicite Consiliului Concurenței inițierea unei investigații privind un posibil abuz de poziție dominantă din partea societății RCS-RDS din cauza refuzului acestei societăți de a accepta interconectarea rețelelor de Internet (peering IP) în condiții echitabile

Atât în România, cât și în spațiul UE și în SUA, peering-ul este o formă de interconectare nereglementată între doi operatori, tocmai pentru că este opțională. Ea poate fi plătită sau neplătită, în funcție de costurile rețelei, dimensiunile acesteia și negocierile comerciale dintre operatorii care decid să utilizeze această formă de interconectivitate. Astfel, lipsa unei conexiuni directe între doi operatori nu va avea vreun efect pentru accesul la un site de internet sau un alt utilizator, explică oficialii RCS & RDS.

Orice utilizator poate accesa un site sau alt utilizator din întreaga lume prin intermediul furnizorilor lor de Internet și al unor operatori globali. Acești operatori globali (denumiți Tier 1) conectează operatorii regionali și locali, nefiind însă excluse și modalități de conectare directă, opționale, denumite de obicei peering. Actualele forme de conectivitate de tip IP tranzit pentru rețelele de Internet (fix sau mobil) asigură practic și irevocabil accesul permanent și neîngrădit al utilizatorilor la site-uri, Internetul global și din România.

În România, operatorii de Tier 1 sunt prezenți chiar local, încheind contracte de conectare cu operatorii din piață pentru serviciile de conectivitate contra-cost. Astfel, operatorii precum RCS & RDS sau membrii ANISP beneficiază automat de acces unul la rețeaua celuilalt prin intermediul acestor operatori Tier 1 (inclusiv în centre neutre de date – de ex. NX Data), interconectivitatea universală pentru site-uri și utilizatori fiind astfel realizată.

Politicile de peering ale diverșilor operatori sunt publice și pot fi cu plată sau nu, localizate la anumite teritorii sau nu. Spre exemplificare, prezentăm mai jos politica publică de peering global a unuia dintre operatorii mari de comunicații electronice, membru și în ANISP cu organizația locală (conform https://www.anisp.ro/en/members/): Link politică peering.

Mai trebuie să precizăm că cea mai mare parte a traficului de Internet, în prezent, provine de la / se duce către furnizorii de conținut și cu platforme de conținut.  Acești furnizori de conținut utilizează accesul prin operatori (Tier 1 sau direct) ca să livreze conținutul către clientul final, relațiile de peering în acest tip de trafic fiind practic nerelevante, mai punctează oficialii RCS & RDS.

De asemenea, orice operator are costuri cu dezvoltarea rețelei și cu tehnologia asociată acesteia. Aceste costuri sunt suportate în prima fază de operatorul care face investiții și ulterior sunt amortizate ca parte a serviciilor prestate pentru clienții finali. Conectarea fără costuri ar presupune că anumiți operatori ar beneficia, în mod nejustificat, de eforturile investiționale și inovația operatorului inițial, acest lucru fiind în contradicție cu orice principiu de drept sau cu regulile de concurență.

Astfel, revenind la poziția prezentată de ANISP, RCS & RDS a transmis către cei care au solicitat o ofertă de tip peering, transparentă și aplicată nediscriminatoriu, în vara anului 2018, ofertă care a fost reînnoită în toamna anului 2019. Operatorii interesați au purtat discuții și au încheiat contracte în această perioadă, printre aceștia aflându-se inclusiv membri ai ANISP, în timp ce alți operatori nu s-au arătat interesați de acest serviciu sau nu au venit să negocieze cu bună credință prin prezentarea unor contra-propuneri. Constatăm astfel că gradul de interes din partea operatorilor afiliați ai ANISP a fost unul scăzut pentru modalitatea opțională de conectare denumită peering. Pentru clarificare, prețul solicitat de RCS & RDS a fost de 300 EURO pe conexiune de 1 Gigabit/s (viteză de acces simultană) și între 2.000 – 2.500 EURO pe conexiune de 10 Gigabit/s (viteză de acces simultană), în funcție de capacitatea solicitată, preț pe care îl considerăm rezonabil și în linie cu investițiile semnificative efectuate de RCS &RDS pentru realizarea infrastructurii.

În acest context, oficialii RCS & RDS  îşi manifestă disponibilitatea de a avea discuții cu membrii ANISP care ar fi interesați de serviciile de peering. De asemenea, vom susține orice încercare de a stabili reguli de acces de tip peering universal aplicabile la nivel local și, mai ales, european. Atragem atenția că serviciile vor fi disponibile în condițiile de piață aplicate tuturor operatorilor.

Reamintim că pe 12 decembrie 2019, ANISP şi-a anunțat intenția de a solicita Consiliului Concurenței inițierea unei investigații privind un posibil abuz de poziție dominanta din partea societății RCS-RDS din cauza refuzului acestei societăți de a accepta interconectarea rețelelor de Internet (peering IP) în condiții echitabile.

Interconectarea este foarte importantă pentru ca utilizatorii unor rețele diferite să poată comunica între ei în condiții optime, cu disponibilitate maximă a serviciilor, cu timpi minimi de acces la informații și fără ca traficul național să tranziteze prin rețele din afara țării. În lipsa interconectării directe dintre operatori, un server – de exemplu www.primaria-orasului-tau.ro găzduit în rețeaua Operatorului A ar putea fi accesat semnificativ mai greu, devenind în anumite situații chiar inaccesibil pentru abonații Operatorului B. Deși în trecut se folosea foarte mult interconectarea indirectă (prin tranzitarea rețelelor unui terț aflat de multe ori în afara țării), tendința societății informaționale de a muta toate aplicațiile peste Internet face ca această soluție să nu mai fie una viabilă, devenind o frână inclusiv în dezvoltarea conceptului de e-guvernare, atrag atenţia oficialii ANISP.

În prezent este foarte important ca punctul de interconectare să fie ales cât mai aproape atât de originea cât și de destinația traficului iar capacitatea de interconectare să fie dimensionată corespunzător. În caz contrar, serviciile Internet care implică trafic inter-rețele vor fi de calitate slabă: întrucât o parte din trafic va trece prin intermediari (alte rețele) viteza de transfer va fi mică, timpii de acces vor fi mari, va crește numărul de întreruperi/defecțiuni și nu în ultimul rând -vor exista mai multe potențiale breșe de securitate a datelor, punctează Cătălin Cuturela, Preşedintele ANISP.

Din păcate, RCS-RDS – jucător dominant din piața locală de cablu TV și internet fix, cu o cotă de piață estimată de către autoritatea de reglementare ANCOM la peste 50% din numărul total de abonați – alege să nu participe la punctele de Internet eXchange din România iar traficul Internet schimbat cu unii operatori români ocolește prin Frankfurt sau Budapesta etc. Alternativ, RCS-RDS impune operatorilor care doresc interconectare în România să cumpere aceste servicii la un preț nejustificat de mare – profitând de faptul că tarifele pentru acest tip de interconectare nu sunt reglementate – fără a oferi partenerilor de interconectare sume similare pe bază de reciprocitate, atrag atenţia oficialii ANISP.

Dacă, de exemplu –în cazul serviciilor de telefonie – operatorii plătesc între ei tarife reglementate de ANCOM la efectuarea apelurilor inter-rețele, în cazul traficului Internet un operator dominant poate solicita orice tarif pentru interconectare și poate refuza plata unui tarif ”în oglindă”, deși astfel își dezavantajează chiar propriii abonați, care nu vor putea accesa în condiții optime serviciile și conținutul găzduit în rețelele cu care nu există interconectare directă.

Interconectarea locală directă (peering-ul) aduce avantaje evidente atât în ceea ce privește calitatea cât și costurile reduse aferente traficului Internet, iar refuzul de a face asemenea interconectări – fie explicit, fie prin amplasarea unor bariere de cost – este în mod vădit o practică anti-concurențială, menită să nu permită dezvoltarea unor rețele/servicii ale competitorilor.