DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL organizează Conferința Post MOBILE WORLD CONGRESS 2025.
Parteneri Media – Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV
3 aprilie 2025, orele 11.00 – 15:00, Grand Hotel Continental – București
În inima inovației globale, Mobile World Congress (MWC) Barcelona continuă să fie epicentrul tehnologiilor emergente, reunind giganți ai industriei mobile, AI, IoT, cloud și robotică. MWC nu este doar o expoziție, ci un forum strategic unde se iau decizii care modelează viitorul digital al planetei!
Ion Vaciu și Roxana Onea @ Revista COMUNIC@ŢII Mobile și TelecomTV sunt pentru a 22-a oară parte din această poveste a transformării, aducând cititorilor din România cele mai importante noutăți, trenduri și perspective despre viitorul telecomunicațiilor și conectivității inteligente.
Converge – Connect – Create
Viitorul Mobilității Globale
MODERATORI
KEYNOTE SPEAKERS
AGENDA
10:45 – 11:00 – Înregistrarea participanților & Welcome coffee
11:00 – 12:30 – Sesiunea 1
12:30 – 13:00 – Lunch & Business Networking
13:00 – 14:30 – Sesiunea 2
14:30 – 15:00 – Concluzii
Corneliu MĂNESCU, Director General – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Cristian PAȚACHIA-SULTĂNOIU, Development & Innovation Manager – ORANGE România
Daniel TUDOSE, Country Manager – ERICSSON România (video)
Sebastian BĂNICĂ, CEO – KONTRON Services România
Marinel MOSCALIUC, CEO – STARC4SYS
Dr. Ana IORGA, CEO – BUYER BRAIN
Ștefan FLORIN, Country Manager – MAXCOM
Ioana CRIHANA, Director Executiv – ANBPR
Cristina OPREA, Consumer Insights | Program Manager for Ericsson Startup 5G – ERICSSON Group (video)
Corneliu Mănescu, MEDAT @ Conferința Post MWC 2025: Digitalizarea rurală și proiectul DigiCountry – România la intersecția dintre inovație și nevoia reală
Corneliu Mănescu, Director General – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului @ Conferința POST MOBILE WORLD CONGRESS 2025 – De la Barcelona la București, organizată de Digital Transformation Council, în parteneriat cu Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV Romania, pe 3 aprilie 2025, și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Corneliu Mănescu a adus în cadrul conferinței Post Mobile World Congress 2025 o perspectivă pragmatică, onestă și în același timp provocatoare asupra viitorului digital al României. Vorbind despre nevoile reale ale cetățeanului, dar și despre piedicile sistemice în calea modernizării, Corneliu Mănescu a prezentat un proiect ambițios – DigiCountry – menit să digitalizeze profund mediul rural românesc.
România paradoxală: conectivitate maximă, competențe minime
Corneliu Mănescu a început prin a semnala unul dintre cele mai mari paradoxuri ale digitalizării românești: suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la nivel de acoperire de rețele de mare viteză (peste 92% din teritoriu are acces la conexiuni gigabit), dar pe ultimul loc la capitolul competențe digitale. Această discrepanță structurală este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României digitale.
Aici intervine proiectul DigiCountry – o inițiativă estimată la aproape 800 de milioane de euro, care propune crearea unei rețele naționale de centre de digitalizare în mediul rural. Proiectul urmărește să ofere acces real la servicii digitale, prin interfețe adaptate profilului socio-cultural local.
De ce nu avem nevoie de 5G peste tot?
Într-o abordare lipsită de clișee, Mănescu a explicat că dezvoltarea rețelei 5G în România nu trebuie să fie tratată ca un scop în sine, mai ales în zone în care infrastructura fixă este deja extrem de performantă. „La ce-mi trebuie mie 5G la marginea satului dacă am fibră optică și pot pune WiFi?”, a întrebat retoric, aducând în discuție necesitatea adaptării tehnologiilor la nevoile reale ale comunităților.
Cu toate acestea, 5G-ul este esențial în zone cu densitate mare de utilizatori – stadioane, porturi, aeroporturi sau parcuri industriale – acolo unde latența scăzută și capacitatea mare de trafic sunt critice. Este, deci, o chestiune de eficiență și prioritizare strategică.
DigiCountry – o soluție pentru incluziunea digitală reală
Proiectul DigiCountry nu presupune doar acces la internet, ci construirea unei rețele de centre containerizate, autonome energetic, care vor servi drept punți de legătură între cetățeni și serviciile publice digitale. Aceste centre vor include:
– Interfețe digitale pentru plata taxelor și impozitelor;
– Echipamente de diagnostic medical pentru consultații la distanță;
– Recunoaștere AI pentru agricultură (identificarea dăunătorilor, plantelor, etc.);
– Servicii bancare și bancomate;
– Suport uman din partea persoanei în care românii de la sat au cea mai mare încredere: poștașul.
Prin formarea acestuia pentru a gestiona platforme digitale, DigiCountry transformă poștașul într-un veritabil ambasador al digitalizării în mediul rural.
De la telemedicină la biometrie: tehnologii pentru viitorul imediat
Fiecare container va dispune de o zonă de telemedicină, unde un asistent local va facilita consultul între pacient și un medic aflat oriunde în lume. Astfel, platforma poate extinde capacitatea rețelei sanitare dincolo de limitele geografice și logistice ale sistemului actual.
Tot în cadrul acestor centre, cetățenii vor putea accesa servicii publice cu ajutorul noii cărți de identitate biometrice – proiect aflat deja în faza de testare. Identificarea digitală va permite inițierea de acte administrative, fiscale și de sănătate cu un nivel crescut de securitate și eficiență.
Concluzie: digitalizare cu sens, pentru oameni
Corneliu Mănescu a încheiat pledoaria sa cu un mesaj direct: „Țăranul român nu va apăsa niciodată pe o tastatură. Dar poate beneficia de digitalizare dacă îl ajuți să înțeleagă și îl sprijini în interacțiunea cu statul.”
DigiCountry nu este un proiect despre tehnologie, ci despre transformare socială, incluziune și relevanță. Dacă va fi implementat cu viziune și coerență, România ar putea transforma una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sale – decalajul digital rural – într-un model de succes la nivel european.
Cristian Pațachia, Orange @ Conferința Post MWC 2025: Proiectul 5G Connect Danube Delta, o viziune pragmatică despre cum poate fi transformată o regiune marginalizată într-un laborator de inovație digitală
Cristian Pațachia-Sultănoiu, Development & Innovation Manager la Orange România @ Conferința POST MOBILE WORLD CONGRESS 2025 – De la Barcelona la București, organizată de Digital Transformation Council, în parteneriat cu Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV Romania, pe 3 aprilie 2025, și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
România digitală începe din Deltă: lecții de la MWC 2025 și un proiect 5G care schimbă regulile jocului
Cristian Pațachia-Sultănoiu, Development & Innovation Manager la Orange România, a prezentat în cadrul conferinței Post Mobile World Congress 2025 o viziune pragmatică despre cum poate fi transformată o regiune marginalizată într-un laborator de inovație digitală. De la standurile futuriste ale marilor companii globale la realitățile dure ale Deltei Dunării, România are de ales dacă rămâne spectator sau devine autor al propriei sale transformări digitale.
De la Barcelona la Mila 23: tehnologia ca punte între lumi
România digitală înseamnă infrastructură, viziune și curaj de a transforma zone ignorate în veritabile catalizatoare de inovație. Acesta este mesajul central transmis de Cristian Pațachia-Sultănoiu, în intervenția sa de la conferința Post MWC 2025.
Cu o perspectivă proaspătă, alimentată de prima sa participare la Mobile World Congress de la Barcelona, Cristian Pațachia-Sultănoiu a conturat o imagine elocventă a stadiului actual al inovației globale și a poziției pe care România o poate ocupa dacă folosește inteligent resursele disponibile.
Standul Orange la MWC 2025 a ilustrat nu doar forța de inovație a grupului, ci și angajamentul de a susține start-up-uri tehnologice prin platforme precum Orange Fab.
Delta Dunării, laborator de conectivitate 5G și incluziune digitală
Poate cea mai relevantă contribuție a Orange România pentru viitorul digital al țării noastre nu s-a aflat pe scena globală de la Barcelona, ci într-o regiune care, până nu demult, era sinonimă cu izolarea: Delta Dunării. Acolo, compania implementează un proiect strategic de conectivitate 5G standalone, finanțat prin programul Connecting Europe Facility – CEF Digital al Comisiei Europene. Este vorba despre un proiect integrat care vizează 22 de localități izolate, greu accesibile, dar cu un potențial uman și natural uriaș.
Rețeaua 5G dezvoltată este una complet standalone, cu latență redusă și arhitectură distribuită, capabilă să susțină aplicații critice precum telemedicina și educația digitală. Acestea sunt două dintre cele patru direcții majore ale proiectului, alături de monitorizarea mediului și turismul sustenabil.
Cristian Pațachia-Sultănoiu a subliniat că realitatea din teren este adesea ignorată în strategiile naționale: școli cu clase simultane, lipsă de cadre didactice, infrastructură educațională precară – toate pot fi compensate prin acces digital echitabil și soluții adaptate local. Există deja o platformă, dezvoltată de un start-up românesc, care oferă tocmai acest tip de acces: o tablă digitală conectată la resurse și interactivitate, care transformă o sală de clasă rudimentară într-un hub educațional.
Tehnologie pentru sănătate și mediu
La fel de relevantă este componenta de telemedicină, susținută de aplicații care permit consultații la distanță în zone unde vizitele medicale sunt rare sau imposibile. În același timp, se dezvoltă module inteligente de monitorizare a biodiversității și de protecție a faunei locale, folosind senzori și inteligență artificială. Problematica șacalilor, care afectează tot mai frecvent gospodăriile, este unul dintre cazurile unde tehnologia poate deveni o alternativă la metodele clasice de control, prin implementarea unor „garduri virtuale” sau sisteme de avertizare timpurie.
Consorțiul care implementează acest proiect este alcătuit din parteneri cu expertiză diversă: Fundația Orange (cu experiență în digitalizarea educației prin Digitaliada), Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 (pentru ancorarea locală), Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București (componenta tehnico-științifică), Consiliul Județean Tulcea (pentru integrare instituțională), în completare cu start-up-urile românești menționate.
Așa cum a concluzionat Cristian Pațachia-Sultănoiu, dacă vrem să digitalizăm țara, trebuie să începem cu regiunile marginalizate. Dacă nu conectăm în mod inteligent zonele defavorizate, nu doar că pierdem oportunități economice, ci riscăm să pierdem resursă umană, patrimoniu cultural și, în cele din urmă, viitorul. Proiectul din Delta Dunării este, astfel, mai mult decât un exercițiu tehnologic – este o declarație de intenție pentru ce ar putea deveni România digitală, dacă vrea cu adevărat.
Marinel Moscaliuc, StarC4Sys @ Conferința Post MWC 2025: Un element central în strategia noastră este componenta educațională – investim în laboratoare și centre de excelență
Marinel MOSCALIUC, CEO – StarC4Sys @ Conferința POST MOBILE WORLD CONGRESS 2025 – De la Barcelona la București, organizată de Digital Transformation Council, în parteneriat cu Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV Romania, pe 3 aprilie 2025.
Spectrul digital – cheia nevăzută a mobilității și securității comunicațiilor
Marinel Moscaliuc, CEO al companiei StarC4Sys, a prezentat în cadrul conferinței Post Mobile World Congress 2025 o perspectivă esențială asupra viitorului infrastructurii comunicațiilor în România: gestionarea inteligentă și strategică a spectrului radio. Într-un context regional volatil și într-o economie digitală în expansiune, capacitatea de a controla invizibilul devine o condiție critică pentru securitate și autonomie tehnologică.
Spectrul, infrastructură critică pentru România digitală
Prezentarea susținută de Marinel Moscaliuc a adus în prim-plan o dimensiune adesea invizibilă pentru publicul larg, dar esențială pentru funcționarea oricărei rețele moderne: gestionarea spectrului radio. Într-o Românie în care conectivitatea este tot mai mult percepută ca un drept fundamental, capacitatea de a administra eficient spectrul devine un criteriu de suveranitate digitală.
StarC4Sys a construit o echipă mixtă, formată din experți din domeniul civil și militar, și a semnat parteneriate cu furnizori de top, inclusiv o companie americană cu peste 55 de ani de experiență în Silicon Valley. Obiectivul: introducerea de soluții moderne de supraveghere a spectrului în ecosistemul național de securitate și comunicații.
De la prototip la infrastructură: educație aplicată pentru suveranitate tehnologică
Un element central în strategia companiei este componenta educațională. StarC4Sys a investit în crearea de laboratoare specializate în parteneriat cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București și Ministerul Apărării Naționale, la Sibiu. Aceste centre de excelență sunt dotate cu echipamente care reproduc scenarii reale de detecție și procesare de semnal, cu investiții financiare semnificative.
Laboratorul StarC4Sys lansat la Politehnica București (foto Înainte și După implementarea proiectului)
Laboratorul StarC4Sys lansat la Școala de Instruire pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică – Sibiu
(foto Înainte și După implementarea proiectului)
Rezultatele nu au întârziat să apară: peste 50 de cereri pentru stagii de practică în primul an și un interes crescut pentru domeniul spectrului radio din partea tinerilor ingineri. Marinel Moscaliuc a punctat că acest domeniu, deși aparent de nișă, este crucial pentru viitorul comunicațiilor – atât civile, cât și militare.
Convergența civil-militar: un imperativ al erei digitale
Una dintre temele recurente în intervenția sa a fost convergența dintre aplicațiile civile și cele militare. Multe dintre tehnologiile discutate la MWC – fie că este vorba de infrastructură 5G, senzori IoT sau platforme de analiză – își au originea sau au aplicabilitate directă în domeniul apărării. În acest context, colaborarea dintre mediul privat, cel academic și instituțiile de apărare devine nu doar oportună, ci absolut necesară.
Această abordare integrată este, în viziunea lui Marinel Moscaliuc, cheia construirii unei Românii digitale care nu doar consumă tehnologie, ci o înțelege, o controlează și o poate adapta nevoilor proprii. Spectrul radio, invizibil și tăcut, devine astfel un simbol al unei bătălii mai largi pentru autonomie tehnologică și securitate națională.
Sebastian Bănică, Kontron @ Conferința Post MWC 2025: Inovație în transportul public – Cum digitalizează Kontron mobilitatea urbană
Sebastian Bănică, CEO – Kontron Services România @ Conferința POST MOBILE WORLD CONGRESS 2025 – De la Barcelona la București, organizată de Digital Transformation Council, în parteneriat cu Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV Romania, pe 3 aprilie 2025, și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
La conferința Post Mobile World Congress 2025, CEO-ul Kontron Services România, Sebastian Bănică, a prezentat una dintre cele mai avansate soluții de digitalizare a transportului public implementate în România. Punctul central: Account Based Ticketing (ABT) – o soluție care schimbă fundamental felul în care plătim, urmărim și planificăm călătoriile zilnice.
De la hardware la mobilitate inteligentă
Kontron este deja cunoscut ca integrator de soluții IT pentru infrastructuri critice și cybersecurity, dar divizia sa de transport public a intrat recent în prim-plan, cu implementări de tip „smart city” în orașe ca Sibiu, Slobozia, Rovinari, Curtea de Argeș și Pitești.
Soluția propusă include validatoare inteligente, automate de bilete, aplicații mobile și platforme cloud pentru gestiunea centralizată a datelor. Infrastructura este integral produsă în România, inclusiv partea software și de securitate cibernetică, ceea ce oferă nu doar un control mai mare asupra arhitecturii de sistem, ci și o capacitate sporită de adaptare la cerințele locale. În plus, echipele de dezvoltare software din România contribuie direct la inovarea funcționalităților, printr-o înțelegere mai profundă a specificului utilizatorilor urbani din Europa Centrală și de Est.
Ce înseamnă Account Based Ticketing (ABT)?
Este o alternativă la sistemul tradițional de bilete: utilizatorul se identifică în sistem prin card bancar sau aplicație mobilă, iar sistemul decide la finalul zilei ce tip de abonament a fost cel mai avantajos. Astfel, se plătește doar ce s-a consumat, nu un tarif fix per călătorie.
Pentru exemplificare, să ne imaginăm o utilizatoare care dimineața merge la muncă, la prânz își ia copilul de la școală și seara merge la sală. Deși face trei călătorii, sistemul ABT îi poate aplica automat tariful unui abonament zilnic, dacă rezultă mai ieftin decât trei bilete simple. Experiența utilizatorului devine astfel predictibilă și echitabilă.
Soluția include:
– Validatoare inteligente (400 instalate deja)
– Automate AVM pentru vânzarea fizică a biletelor
– Aplicație mobilă cu rute, grad de aglomerare și estimarea sosirilor
– Portal web pentru companii sau instituții care achiziționează abonamente de grup
Kontron a confirmat că această tehnologie este deja folosită în orașe europene mari (Viena, Londra) și poate fi implementată inclusiv cu opțiuni de cloud și multi-tenant. Un exemplu este aplicația din Sibiu, care permite utilizatorilor să vizualizeze cât de aglomerat este un autobuz și să aleagă varianta optimă.
Soluția este construită modular, ceea ce permite extinderea sa rapidă în alte orașe sau chiar la nivel interurban, fără nevoia unei reconstrucții de la zero. De asemenea, platforma este pregătită pentru interoperabilitate cu alte sisteme de mobilitate urbană, cum ar fi bike-sharing sau ride-hailing.
Toate modificările de tarif, inclusiv gratuități pentru elevi sau abonamente dinamice, se pot implementa în timp real, datorită unui back-office puternic și interfețelor adaptabile. Soluția include controlul digital al biletelor, managementul flotei și integrarea cu sisteme bancare certificate Visa și MasterCard.
Provocări și oportunități
Sebastian Bănică a subliniat că una dintre cele mai mari provocări este educarea autorităților locale și a beneficiarilor instituționali, pentru a putea defini cerințe clare și realiste. Kontron lucrează la dezvoltarea de ghiduri de bune practici și organizarea de sesiuni demonstrative în teritoriu, pentru a facilita dialogul tehnic între furnizori și administrații.
De asemenea, în dialogul cu moderatorul conferinței, Ion Vaciu, s-a dezbătut problema lipsei specialiștilor tineri în domeniul standardelor GSMR și necesitatea formării de noi experți prin parteneriate cu universități tehnice și dezvoltarea unor laboratoare de mobilitate urbană digitală, unde studenții pot experimenta direct tehnologii reale.
Kontron nu acționează singur. Colaborează cu bănci, operatori locali și alte firme IT pentru a construi ecosisteme funcționale. Printre partenerii strategici se numără dezvoltatori de soluții de plată contactless, furnizori de infrastructură cloud și firme de consultanță în urbanism digital. Soluțiile sunt gândite pentru interoperabilitate și scalabilitate, fiind compatibile cu infrastructura urbană modernă.
Un exemplu în acest sens este colaborarea cu municipalitatea din Sibiu, unde integrarea platformei ABT a dus la o creștere cu 30% a utilizării transportului public în doar 6 luni.
În perioada următoare, compania are în plan extinderea soluției ABT în alte 10 orașe din România, precum și inițierea unui proiect-pilot regional în Europa de Est, în parteneriat cu un operator internațional de mobilitate.
Ioana Crihana, ANBPR @ Conferința Post MWC 2025: Cultura digitală capătă voce – Cum transformă bibliotecile inteligența artificială într-un aliat al patrimoniului
Ioana Crihana, Director Executiv – ANBPR @ Conferința POST MOBILE WORLD CONGRESS 2025 – De la Barcelona la București, organizată de Digital Transformation Council, în parteneriat cu Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV Romania, pe 3 aprilie 2025, și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
La conferința Post Mobile World Congress 2025, unde AI-ul a dominat discuțiile, biblioteca a fost invitată să încânte publicul cu o prezentare surprinzătoare. Nu ca un apendice cultural, ci ca un laborator viu de experimentare digitală, care valorifică inteligența artificială nu doar pentru eficiență, ci pentru accesibilitate, incluziune și creativitate.
Bibliotecile viitorului: de la arhive la laboratoare de inovare
Prin proiectul SHIFT – Metamorphosis of Cultural Heritage, bibliotecile publice din România încearcă să se reinventeze ca noduri de experimentare tehnologică. Inițiativa, finanțată din fonduri europene, reunește 13 parteneri din 8 țări. ANBPR este partener cu drepturi depline, contribuind cu studii de caz, resurse documentare și pilotaje publice.
Proiectul are o miză clară: activarea patrimoniului cultural prin tehnologii emergente, pentru a-l face mai viu, accesibil și relevant.
AI, interfețe haptice și patrimoniu digital animat
SHIFT folosește o suită de tehnologii: inteligență artificială, machine learning, procesare multimodală, digital content transformation, semantic web. Toate pentru a face posibile scenarii de acces care acum câțiva ani păreau SF:
– povești digitale care devin narațiuni audio, adaptate pe limbi și nevoi;
– picturi și artefacte care capătă dinamică vizuală;
– manuscrise arhaice reinterpretate în limbaj contemporan;
– mănuși haptice pentru nevăzători care simulează atingerea obiectelor de patrimoniu.
Totodată, paradoxul cultural în care limba română veche devine inaccesibilă pentru generațiile tinere – este tratat metodologic într-un segment al proiectului SHIFT: transpunerea limbajului arhaic în forme inteligibile, cu ajutorul AI.
Este un exercițiu de reconectare a noii generații cu valorile, formele și expresiile trecutului. Nu prin simplificare, ci prin contextualizare.
Conținut liber, nu captiv: respect pentru drepturi, deschidere spre modele AI
Un aspect esențial al proiectului este utilizarea de conținut din domeniul public sau deținut de biblioteci, pentru a evita conflicte juridice. Acest conținut este folosit inclusiv pentru antrenarea modelelor lingvistice mari (LLM), deschizând o cale pentru participarea bibliotecilor la economia digitală cognitivă.
Cărți vechi, tehnologii noi, sens proaspăt
SHIFT transformă pasivitatea arhivelor în interactivitate. Astfel, o pictură nu mai este un obiect static, ci o secvență narativă. O carte veche nu mai e doar un obiect greu de citit, ci o poveste tradusă, explicată, narată. O statuie nu mai este doar de privit, ci poate fi „simțită” la distanță de persoane cu dizabilități vizuale.
Cu demonstrații publice programate începând cu aprilie 2025 la Biblioteca Județeană Astra Sibiu, ANBPR ține să implice cel puțin 10 biblioteci din rețeaua națională în testarea și adaptarea instrumentelor dezvoltate.
Bibliotecarii devin traducători de tehnologie
„Noi nu avem ambiția de a deveni dezvoltatori. Suntem practicieni care mediem tehnologia și o explicăm comunităților. Bibliotecarii sunt căutători de soluții, nu doar de cărți.”
Această umilă, dar radicală resemnificare a rolului bibliotecii în era digitală transformă spațiul cultural într-un teren fertil pentru alianțe între AI, patrimoniu și educație incluzivă.
Viitorul e deja aici. Și este narat, animat, accesibil.
Dacă până acum drumul spre digitalizare a fost despre servere, cloud și algoritmi, SHIFT ne reamintește că viitorul digital are nevoie de poveste, sens și suflet. Iar acestea se află, surpriză, încă în bibliotecă.
………………
RSVP:
Pentru înscriere și parteneriate, vă rugăm să ne contactați la:
Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA |
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | TelecomTV
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro
Participarea se face pe baza confirmării din partea organizatorilor
