Principalul obiectiv al Digitalizării este „de a contribui la transformarea profundă a economiei, a administraţiei publice şi societăţii, creșterea performanțelor şi eficienței în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovaţii şi tehnologii digitale”, susţine documentul programatic al Alianței PNL-USR-PLUS-UDMR. Aceasta este confuzia esenţială pentru neinițiații într-ale industriei IT&C. Transformarea Digitală realizează ce se spune în fraza propagandistă de mai sus, Digitalizarea se ocupă STRICT cu transformarea proceselor Analogice în procese Digitale, iar acest proces, al Digitalizării, a început în România în anii 70-80 din secolul trecut, odată cu Automatizarea industrială. Globul se află astăzi în faza Transformării Digitale, a se vedea disticţiile dintre Digitizare, Digitalizare şi Transformare Digitală din tabel.
Cine mai înţelege ce se întâmplă cu IT&C-ul din România?
Astfel, după desfiinţarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) de anul trecut, industria IT&C, cea mai avangardistă ramură a economiei noastre post-socialiste, a trecut ca o soră vitregă la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), iar direcţia de IT a devenit Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) – “o instituție creată pentru a realiza obiectivele ambițioase ale Guvernului României în sfera transformării digitale a societății românești”, cum singură se autodefinea. ADR a rămas un an întreg doar la stadiul de ambiţii, cu conferinţe şi declaraţii optimiste, accelerând mai vechiul Ghişeul.ro şi semnând tot felul de platforme care să ajute la “digitalizarea României”. În schimb, la MTIC, ministrul Lucian Bode a reuşit contra-performanţa de a NU rosti niciodată în cadrul scurtului său mandat cuvântul Comunicaţii, deşi micro-echipa ministerială care se mai ocupa de Comunicaţii a reuşit să plaseze România pe harta Securităţii cibernetice prin aducerea, în 2021, la Bucureşti a Centrului European de Securitate Cibernetică.
Inventarea unui nou Minister al Cercetării, Inovării şi Digitalizării va încurca iar planurile pe termen scurt, mediu şi din păcate îndepărtat al industriei IT&C care nu va mai înţelege unde se plasează Direcţia de Comunicaţii, ce se va întâmpla cu ADR care îşi propunea să guverneze partea de IT şi cum se va lega dimensiunea Digitalizării cu celelalte două direcţiiesenţiale ale industriei high-tech.
De la politici la realitate, cale lungă – analogică, nu digitală
Revenind la Programul politic guvernamental, acesta propune ca în demersul strategic să fie acordată o atenţie sporită valorificării potenţialului de digitalizare al companiilor şi instituţiilor din România şi creşterea adopţiei instrumentelor digitale.
„Se va crea cadrul necesar pentru tranziţia la economia şi societatea digitală prin inovaţii şi tehnologii relevante, competitive şi scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societăţii şi economiei româneşti şi la îndeplinirea obiectivului de convergenţă reală cu partenerii din Uniunea Europeană. Prin mecanisme şi activităţi specifice va fi asigurată creşterea capacităţii României de a dezvolta şi integra inovaţii şi tehnologii digitale în vederea digitalizării unor domenii şi sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DESI mai performanţi în ierarhia europeană, pentru creşterea vizibilităţii la nivel global, dar şi pentru valorificarea potenţialului strategic pe care România îl are în domeniul IT&C, contribuind astfel la ridicarea calităţii vieţii cetăţenilor şi la reducerea costurilor pentru companii, prin simplificarea interacţiunii cu instituţiile statului”, se arată în programul citat de Agerpres.
O altă direcţie esenţială a Programului este şi creşterea extrem de rapidă a economiei digitale, care se poate face acţionând simultan şi coordonat pe patru axe strategice, “care ne asigură un ecosistem digital capabil să funcţioneze, să inoveze şi să transfere servicii şi produse digitale inovative în beneficiul societăţii şi economiei. Cele patru axe strategice sunt: Administraţie publică digitală; Economie digitală; Educaţie digitală; implementarea unor politici de dobândire/creştere/îmbunătăţire a competenţelor digitale la nivelul întregii societăţi româneşti.”
Promisiuni politice care nu ne costă nimic sau dimpotrivă…
De asemenea, noul Guvern de centru-dreapta îşi va asuma derularea evaluării externe, cu experţi selectaţi de Comisia Europeană, a politicilor naţionale în cercetare, dezvoltare şi inovare, a guvernanţei şi arhitecturii instituţionale şi implementarea recomandărilor primite de la Comisia Europeană, prin instrumentul Facilitate în Sprijinul Politicilor, cu finanţare integrală din programul Orizont 2020. Ulterior încheierii evaluării politicilor naţionale în cercetare se va trece la evaluarea de fond a sistemului naţional de cercetare.
Aceste măsuri vor conduce la atragerea şi stabilizarea anual a 100-150 de cercetători români din diaspora şi/sau cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durata de 5 ani; creşterea investiţiilor în infrastructuri de cercetare în vederea valorificării oportunităţilor de integrare în infrastructurile pan – europene de cercetare (ESFRI) pentru asigurarea unei funcţionări sustenabile; reforma profundă a INCD-urilor în vederea racordării la priorităţile strategice ale Spaţiului European al Cercetării; dezvoltarea resurselor umane înalt calificate în cercetare care să deschidă direcţii de cercetare noi sau să aducă un plus de performanţă celor existente, să formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alţi cercetători din diaspora şi, nu în ultimul rând, să atragă noi fonduri de cercetare.
Cine este propus să facă Digitalizarea României – un antreprenor HR
Pe lista Cabinetului Florin Cîţu şi în Programul de guvernare depuse la Parlament la 23 decembrie 2020, numele lui Ciprian-Sergiu Teleman a fost propus pentru funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării în viitorul guvern.
Ciprian-Sergiu Teleman, preşedintele PLUS Ilfov şi consilier în Consiliul Judeţean Ilfov, este antreprenor, cofondator al aplicaţiei de contabilitate-finanţe Max Business and Accounting, dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii şi consultant (din 2006) la Time Manager International (TMI), una dintre cele mai mari firme de training şi consultanţă din lume, potrivit www.qualians.com.
Acesta şi-a început cariera ca şi cercetător ştiinţific, fiind atras de partea fundamentală a cercetării, mai ales cea conexă utilizării tehnologiei informaţiei, lucârnd aproape opt ani şi avansând de la poziţia asistent de cercetare la cea de cercetător ştiinţific senior. Teleman a condus programe de cercetare bazate pe modelarea proceselor fizico-matematice, a participat la proiecte europene de cercetare, fiind parte a unor echipe internaţionale. În paralel cu activitatea ştiinţifică, acesta a participat, timp de zece ani, la proiecte aplicative din zona tehnologiei informaţiei la interferenţa cu cea educaţională, derulate sub egida Ministerului Educaţiei sau a unor companii private.
În ultimii ani, Teleman a activat în domeniul consultanţei de afaceri destinată investitorilor străini în România, în special în aria dezvoltării resurselor umane, conducând numeroase programe de training. La 28 octombrie 2020, a fost ales preşedinte al Comisiei de învăţământ, sănătate, familie, protecţie socială, protecţie copii, servicii publice sociale şi activităţi sportive din cadrul Consiliului Judeţean Ilfov, potrivit www.cjilfov.ro.
